Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 mai 2015
other
Florin Gheorghe
Discurs
„Semnalele date de vacanța de 1 Mai”
Din pricina veniturilor tot mai reduse ale românilor, ne-am obișnuit să asociem ziua de 1 Mai, liberă prin lege, precum și minivacanțele prilejuite de aceasta, ca fiind momentul în care fumul grătarelor de la marginea pădurilor și lacurilor este cel mai gros din sezon. Acest lucru se datorează exclusiv incapacității românilor de a se putea gândi măcar vreo clipă la o vacanță în adevăratul sens al cuvântului, de preferat în turismul nostru național.
Anul acesta, 1 mai a furnizat celor care au ochi să vadă și urechi să audă niște semnale extrem de importante. De exemplu, pe litoralul Mării Negre s-au deplasat mai bine de 25.000 de tineri, în pensiunile agroturistice peste 40.000 de turiști, iar în alte stațiuni de la munte și din Delta Dunării peste 35.000 de turiști. Cifrele ne arată cu maximă claritate o schimbare importantă în cererea românilor, precum și o tendință de reviriment al serviciilor din turism. Cu toate acestea, cunoaștem foarte bine faptul că o menținere a trendului de creștere a cererii, pe aceeași ofertă necompetitivă și scumpă, nu va face decât să alimenteze turismul din statele vecine.
Nu sunt puține state în Europa care să se poată bucura de o asemenea dărnicie din partea naturii, în sensul în care se pot organiza cu multă ușurință activități în domeniul serviciilor din turism. Cu toate acestea, țara noastră se află în topul negativ al statelor care nu au reușit să exploateze acest avantaj uriaș, ci, dimpotrivă, mare parte dintre stațiunile turistice din România au rămas ancorate în nivelul de competitivitate al serviciilor din anii ’80. Nu aș vrea să fac un inventar al stațiunilor abandonate definitiv de către autoritățile române, nici pe al celor în care nu s-a realizat niciun fel de investiție în ultimii 25 de ani.
Au trecut aproape 25 de ani de la opțiunea definitivă a românilor pentru economia de piață și democrație, iar unele sectoare de activitate par a fi rămas ancorate încă în perioadele de dinainte de 1989. Dintre aceste face parte și sectorul serviciilor din turism. Nu că am fi dus cumva lipsă de promisiuni din partea tuturor guvernelor care s-au succedat la conducerea țării. Chiar s-au cheltuit constant sume importante de bani în promovarea imaginii României, campanii slab eficiente, încât nu putem spune cu certitudine dacă ele au adus sau au speriat turiștii care ar fi venit sau ar fi putut să vină în țara noastră.
La nivelul bazelor de agrement, al celor de tratament sau al spațiilor de cazare nu s-a înțeles nici acum faptul că suntem în anul 2015, în secolul XXI, că așteptările turiștilor sunt mult mai ridicate, iar prețurile nu pot concura cu alte oferte din regiune. Bani publici și privați s-au mai cheltuit pe alocuri în ultimii douăzeci și cinci de ani. În unele zone aceste investiții își arată beneficiile, iar fluxul de turiști este foarte mare. În alte zone au fost doar începute niște obiective disparate de investiții, care nici nu au fost finalizate și nici nu pot genera un salt calitativ în sectorul serviciilor din turism.