Remus Florinel Cernea

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Legea cultelor adoptată în 2006 a generat o serie întreagă de obiecții, critici, formulate de către societatea civilă, de către instituții internaționale. Unul dintre articolele legii care a generat dezbateri și chiar acțiuni de protest în țara noastră este art. 13 pct. (2), care conține o formulare excesivă de restricționare a libertății de exprimare. Articolul prevede că în România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase. O astfel de formulare este extrem de restrictivă, pentru că vehiculează concepte foarte largi, orice forme, iar conceptul de ofensă publică este unul extrem de relativ.

De aceea, atât opiniile, poate ale unor jurnaliști, cât și diverse opere literare, opere artistice, eu știu?, emisiuni de satiră, reviste precum „Cațavencii”, „Kamikaze” sau alte forme de exprimare care conțin critici, uneori acide, dar legitime într-o societate democratică și într-o societate liberă, ar putea cădea sub incidența acestui articol. Recent, chiar a existat un incident cu o lucrare artistică, un desen de pe peretele unui bloc, exterior, care-l înfățișa pe Sfântul Gheorghe. A fost atunci invocat acest articol din Legea cultelor pentru ca desenul să fie șters, deși era o lucrare artistică a unor artiști urbani importanți și respectați.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a emis un punct de vedere pe care, eu, practic, l-am însușit în acest proiect de lege, pentru a exista un echilibru între formularea actuală a Legii cultelor și ceea ce propune Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și reprezintă în esență această propunere legislativă, și anume ca acest articol să nu poată fi interpretat în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație. Asta pentru că libertatea de exprimare este o valoare fundamentală a unei societăți democratice moderne.

Or, restricțiile excesive care nu sunt legitime într-o societate democratică nu ar trebui să fie parte a unor legi.

De aceea, eu vă cer retrimiterea la comisie – ca inițiator am acest drept –, întrucât raportul cred că a fost întocmit fără a se avea în vedere cu adevărat argumentele de ordin principial pe care le-am formulat în expunerea de motive, unde am prezentat și poziția CNCD-ului, și poziția unor organizații neguvernamentale importante: „Pro-democrația”, „Agenția de monitorizare a presei”, „Centrul de resurse juridice”, „Centrul pentru jurnalism independent”, „Accept”, „Solidaritatea pentru libertatea de conștiință” și altele.

Așadar, este o temă importantă și sper foarte mult ca, prin retrimiterea la comisie, să fie regândită și abordată într-un alt spirit această propunere și sper eu să primească un raport favorabil.

De aceea, domnule președinte, pentru început, dacă se poate, v-aș ruga să supuneți la vot această solicitare.