Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. În continuare, îl invit la microfon pe domnul ministru Mihai Șeitan.
Vă rog, aveți cuvântul, domnule ministru.
– **Domnul Mihai Constantin Șeitan** _ministrul muncii, familiei și protecției sociale_ **:**
Stimată doamnă președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor deputați,
Prioritățile Guvernului, deci și ale Ministerului Muncii, sunt fundamentate pe baza prevederilor Constituției României, respectă în primul rând promisiunile făcute românilor și țin în egală măsură cont și de acordurile internaționale semnate de România atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Fondul Monetar și cu Banca Mondială.
Pe parcursul acestui mandat de trei luni, am promovat fără privilegii sau discriminări acele politici publice care elimină inechitățile din sistemul de salarizare a personalului bugetar, din sistemul public de pensii și din sistemul asistenței sociale.
Am pus astfel în practică acele principii și angajamente asumate prin Programul de guvernare, program adoptat chiar de dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari, în decembrie 2009.
Așa cum nu ar fi fost de așteptat, eliminarea privilegiilor și a favoritismelor, prin crearea unor sisteme bazate pe echitate, deranjează. Acest lucru este reflectat cât se poate de clar tocmai prin depunerea acestei moțiuni de către Grupul parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților.
Iată de ce, în timpul pe care îl am la dispoziție, voi aduce argumentele necesare pentru a demonstra că afirmațiile cuprinse în prezenta moțiune nu sunt altceva decât atacuri politicianiste total nefondate.
În primul rând, m-aș referi la acuzațiile de „aplicare dezastruoasă” a Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Obiectivul acestei legi, pe care l-am discutat în mod repetat atât eu, cât și colegii mei din Guvern, îl reprezintă stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar, bazat pe micșorarea discrepanțelor imorale dintre cel mai mic și cel mai mare salariu, dar și dintre pozițiile similare din diferitele instituții publice.
Textul legii a fost, după cum știți cu toții, elaborat în perioada în care, în calitatea sa de partener de guvernare, Partidul Social Democrat coordona activitatea Ministerului Muncii. La acel moment, reprezentanții Partidului Social Democrat au fost de acord că neregulile și ilegalitățile din sistemul public de salarizare trebuie eliminate, iar acum se întorc împotriva propriei legi.
Toate instituțiile din coordonarea și subordinea Ministerului Muncii au acționat și acționează în continuare în vederea implementării corecte a reglementărilor legii și a celorlalte acte normative.
Agențiile teritoriale pentru prestații sociale i-au instruit pe ordonatorii de credite cu privire la modalitatea de încadrare a personalului bugetar în conformitate cu prevederile legii și la stabilirea salariilor în primul an de aplicare a acesteia.
Reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile bugetare în produsul intern brut de la 9,4% în 2009 la 7% în 2015 nu reprezintă un obiectiv în sine al legii, însă trebuie ținut cont de faptul că acest obiectiv a fost asumat de Guvernul României în cadrul acordului semnat în 2009 cu Comisia Europeană, Fondul Monetar și Banca Mondială, iar finalitatea acestui demers are în vedere realocarea unor resurse însemnate în domeniul investițiilor, astfel încât să se asigure o dezvoltare economică sustenabilă pe termen mediu și lung, singura măsură care duce într-adevăr la scăderea șomajului, la creșterea veniturilor populației și a nivelului de trai.
De altfel, textul Acordului stand-by semnat de Guvernul României cu Fondul Monetar, în cadrul căruia a fost stabilită această evoluție a ponderii cheltuielilor cu salariile bugetare în produsul intern brut, a fost ratificat de către Parlament, deci și de către dumneavoastră, stimați colegi din PSD, încă de anul trecut.
Cu toate acestea, reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile bugetare în produsul intern brut nu înseamnă reducerea salariilor nominale ale personalului bugetar. Mai mult, Legea salarizării unitare prevede o majorare a valorii coeficientului 1 până la valoarea de 1.100 lei în 2015, în condițiile respectării termenelor din acord.
Acest lucru se poate întâmpla, pentru că proiecția principalilor indicatori macroeconomici din perioada 2010–2015 indică o creștere agregată a produsului intern brut de 25,2%.
Așadar, aplicarea prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 asigură o majorare a fondului de salarii din sectorul bugetar, chiar în condițiile în care s-ar menține numărul de salariați din anul 2010.
Cel mai important aspect care trebuie reținut, însă, este faptul că de această majorare va beneficia în special personalul cu salariile mici din sistem. Diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem se va reduce de la 1,1 la 29,3 la 1 la 12.
Această reducere se va realiza etapizat, prin aplicarea unor majorări importante pentru salariile de la baza sistemului și înghețarea celor de la vârf, realizându-se în acest fel punerea în aplicare a principiului echității.
În ceea ce privește prevederea din Legea-cadru nr. 330/2009, prin care suma sporurilor ce pot fi acordate este limitată la 30% din cuantumul salariului sau soldei de bază, sau al indemnizației lunare de încadrare, după caz, aceasta nu conduce, sub nicio formă, la reducerea veniturilor salariaților bugetari.
Legea stabilește fără echivoc menținerea, începând cu 1 ianuarie 2010, a venitului salarial format din salariu de bază și sporuri permanente, obținute legal, la 31 decembrie 2009.
Poziționarea pe noua grilă de salarizare a funcțiilor din diversele sectoare de activitate se va face, după cum arată legea, începând de la 1 ianuarie 2011, pe baza unui set de opt criterii de evaluare menționate în lege, cum ar fi nivelul studiilor, al competențelor (pregătirea profesională), complexitatea și diversitatea activităților și responsabilitatea și impactul deciziilor (munca depusă).
La solicitarea partenerilor sociali, o comisie bipartită, constituită conform prevederilor art. 42, își desfășoară în prezent activitatea în scopul corectării eventualelor erori punctuale de echivalare a unor funcții, dar și pentru
simplificarea și îmbunătățirea sistemului de grilă, în ansamblul său.
Diminuarea veniturilor de la 1 ianuarie 2010 pentru anumiți angajați din sistemul bugetar, survenită ca efect al reîncadrării salariale pe principiul 70% salariu + 30% sporuri, nu se datorează prevederilor legii sau modului în care aceasta a fost aplicată.
În aproape toate situațiile de această natură, Curtea de Conturi a stabilit ca fiind ilegale veniturile încasate de personalul bugetar sub formă de sporuri prevăzute în contracte colective de muncă, în decizii ale unor instituții sau în alte norme decât legile de salarizare în vigoare înainte de 31 decembrie 2009.
Trebuie spus că nu este de competența nici a Ministerului Muncii și nici a Guvernului României să intervină, prin acte administrative, asupra rapoartelor sau deciziilor Curții de Conturi.
În concluzie, politicile din domeniul salarizării și măsurile din acest domeniu promovate de Guvernul României sunt legale, fiind respectate toate drepturile salariale acordate conform legii sau contractelor colective de muncă ale căror clauze au fost încheiate conform legii, nu prejudiciază drepturile salariaților acordate legal, asigură coerența sistemului de salarizare în domeniul bugetar, printr-o lege unitară de salarizare, în final, asigură autonomia ordonatorilor de credite în cadrul bugetar stabilit de legislația în vigoare.
M-aș referi în continuare la o a doua problemă ridicată în moțiune, și anume la acuzația privind „eliminarea abuzivă a unor drepturi sociale ale pensionarilor”
Aș vrea să spun că prioritatea imediată a Ministerului Muncii se bazează pe adoptarea unor măsuri care să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii, atât acum, pe termen scurt, dar și pe termen mediu și lung, în așa fel încât să fie asigurată integral și la timp plata drepturilor cuvenite celor peste 5,5 milioane de pensionari.
În același timp, pentru evitarea riscului declanșării procedurii de deficit excesiv de către organismele europene, a fost necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de abordare mai prudentă a deficitului bugetar.
Cu referire concretă la valoarea punctului de pensie, trebuie reținut faptul că, din calculele efectuate la nivelul ministerului, confirmate de programele Băncii Mondiale, stabilirea punctului de pensie la valoarea de 45% din salariul mediu brut pe economie ar conduce, cu siguranță, la creșterea vertiginoasă a deficitului bugetar de la 1,6% din produsul intern brut, în anul 2011, cât este acum, la circa 6% din PIB în anul 2025 și circa 12% în anul 2045, situație imposibil de susținut financiar de nicio țară din Europa.
Numai pentru anul 2010, menținerea valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut ar conduce la creșterea deficitului de la circa 7 miliarde de lei, cât este prevăzut în condițiile actuale, la circa 12 miliarde de lei.
Decizia de menținere a valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut ar avea, așadar, efecte adverse devastatoare, iar măsurile de corecție necesare într-un viitor nu prea îndepărtat ar fi mult mai costisitoare, chiar imposibil de realizat.
Această concluzie este confirmată, de asemenea, și de experții Uniunii Europene, care au analizat sistemele de pensii și perspectivele demografice ale tuturor statelor membre. De altfel, România a fost inclusă în grupul țărilor cu cel mai ridicat grad de risc în privința sustenabilității sistemului public de pensii.
În ceea ce privește recalcularea pensiilor pentru pensionarii care au lucrat în grupele I și II de muncă, precizăm că acest lucru este realizat deja, o dată cu aplicarea
OUG nr. 100/2008. Plata sumelor rezultate în urma recalculării s-a terminat în luna octombrie 2009.
Întrucât recalcularea suplimentară pentru aceeași categorie de pensionari, reglementată prin Legea nr. 218/2008, presupune un efort bugetar de circa 1,7 miliarde lei, punerea în practică a acestei măsuri a fost amânată începând cu anul 2011.
Aceeași situație se regăsește și în ceea ce privește sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, prevăzut de Legea nr. 263/2008, agricultorii având în prezent o pensie finanțată de bugetul de stat.
O afirmație complet falsă, adusă în atenția dumneavoastră de către semnatarii prezentei moțiuni, se referă la reținerea contribuției de sănătate și la pensionarii cu pensii de până la 1.000 lei.
Potrivit prevederilor legale în vigoare, contribuția de sănătate este plătită numai de către pensionarii cu pensii mai mari de 1.000 lei și este calculată numai pentru diferența care depășește acest prag.
Ceea ce a generat această răstălmăcire răuvoitoare se referă la faptul că, începând cu anul 2011, sumele aferente contribuțiilor de sănătate pentru pensionarii cu pensii de până la 1.000 lei se vor aloca de la bugetul de stat către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
Așadar, ca să nu mai existe neclarități, aceste contribuții nu vor fi plătite de către pensionari, ci de bugetul de stat.
De asemenea, sunt total neîntemeiate criticile referitoare la prevederile Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri.
Potrivit acestui act normativ, persoanele pot cumula pensia cu veniturile salariale realizate în sistem bugetar (din bani publici, cu alte cuvinte) numai în situația în care pensia netă are un cuantum mai mic sau egal cu salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Prin această lege nu este încălcat dreptul constituțional la muncă, ci sunt stabilite reglementări speciale privind condițiile în care unele categorii de asigurați, respectiv cei care desfășoară o activitate profesională în autoritățile și instituțiile publice, pot efectua cumulul pensiei cu salariul.
De altfel, este cunoscut faptul că, referitor la această prevedere de lege, Curtea Constituțională a stabilit că „Dispozițiile Capitolul IV din lege, unde se face trimitere la cumul, sunt constituționale în măsura în care acestea nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție”.
Prin acordarea pentru pensionarii sistemului public de pensii a facilităților de călătorie pe calea ferată, s-a urmărit evitarea marginalizării sociale a persoanelor de vârsta a treia, prin susținerea păstrării contactelor sociale și a menținerii relațiilor cu membrii de familie domiciliați în alte localități.
În niciun caz, prin această măsură, nu s-a avut în vedere transformarea facilităților de călătorie într-o sumă suplimentară de bani.
Subliniez, așadar, că măsura legislativă de acordare a compensării în bani a tichetelor CFR neutilizate de către pensionari a avut un caracter vădit electoral. Cu atât mai mult cu cât, din anul 2004 și până în prezent, niciodată sumele necesare aplicării acestei măsuri nu au fost prevăzute în buget, iar această prestație nu a fost acordată niciodată.
Indexarea pensiei minime sociale garantate va fi realizată în perioada următoare la nivelul ratei inflației, așa cum am afirmat și a afirmat și premierul Emil Boc, și asta în pofida constrângerilor financiare cauzate de criza economică, pentru că aceasta a fost considerată o măsură suplimentară de protecție socială necesară pentru cei cu pensii foarte mici.
Mai mult, cu toate constrângerile bugetare din acest an, în conformitate cu Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, s-a reușit alocarea pentru asigurarea serviciilor de tratament balnear pentru beneficiarii sistemului public de pensii a unei sume care a condus la contractarea unui număr de bilete aproximativ egal cu cel de anul trecut. Prin urmare, datele reale îi contrazic din nou pe semnatarii moțiunii, iar afirmația care lansa ideea reducerii cu 50% a numărului de bilete asigurate în 2010 nu corespunde realității.
A treia problemă, referitoare la acuzația conform căreia „proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice este un proiect al precarității sociale”.
Repet, în acest an, bugetul alocat pentru plata pensiilor este de 39,7 miliarde lei, adică circa 8% din produsul intern brut, și nu 6% din produsul intern brut, cum susțin azi, total eronat, semnatarii moțiunii.
Această sumă, necesară achitării drepturilor pentru cei 5,5 milioane de pensionari, este asigurată, pe de o parte, din resursele bugetului asigurărilor sociale de stat și, în completare, din transferuri de la bugetul de stat, estimate la circa 7 miliarde de lei.
Proiectul legii unitare a pensiilor a fost supus dezbaterii publice, cu respectarea întocmai a Legii privind transparența decizională în administrația publică.
La dezbaterile acestui proiect au participat reprezentanți ai confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național, ai confederațiilor patronale, organizațiilor de pensionari, asociațiilor profesionale, instituțiilor publice, organizațiilor civice, precum și simpli cetățeni chiar.
Totodată, proiectul de lege a fost dezbătut cu toți partenerii sociali în cadrul Comisiei de Dialog Social și a fost supus avizului Consiliului Economic și Social. Ca urmare a tuturor dezbaterilor desfășurate, au fost formulate 178 de propuneri de îmbunătățire a proiectului de lege, mare parte dintre ele fiind preluate în textul final.
Înlocuirea mecanismului care leagă valoarea punctului de pensie de salariul mediu pe economie cu cel care actualizează valoarea punctului de pensie în funcție de rata inflației și creșterea reală a salariului mediu pe economie are drept țintă menținerea puterii de cumpărare în perioada imediat următoare și creșterea acesteia pe termen mediu și lung.
De reținut că în anul 2010, în condițiile crizei existente în România, Guvernul nu a redus pensiile, așa cum s-a întâmplat în multe alte țări europene.
Așadar, proiectul de lege propune ca, de la intrarea în vigoare a legii, valoarea punctului să se majoreze anual cu 100% rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, realizată în anul precedent, urmând ca, începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie să se majoreze anual cu 100% rata inflației.
Acest mecanism are în vedere asigurarea pe termen scurt, mediu și lung a sustenabilității financiare a sistemului public de pensii. Trebuie menționat faptul că valoarea punctului de pensie, stabilită conform prevederilor proiectului, poate fi majorată în raport cu evoluția indicatorilor macroeconomici.
Semnatarii moțiunii fac afirmații nefondate referitoare la așa-zisa restrângere a dreptului la pensia de invaliditate. În realitate, reevaluarea cadrului legal pentru pensia de invaliditate are drept țintă descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical, total ilegale.
După cum este cunoscut, numărul pensionarilor de invaliditate a crescut de la 600.000 în 2001 la peste 900.000 în 2009, o creștere inacceptabilă în numai 8 ani, fără să existe o justificare medicală și legală în acest sens.
În decursul anului 2009, peste 9.100 de persoane au fost internate la Institutul Național de Expertiză Medicală și
Recuperare a Capacității de Muncă, cu scopul expertizării în ceea ce privește solicitarea unei pensii de invaliditate sau revizuirea încadrării în grad de invaliditate.
Dintre persoanele internate, 55% din cazurile cu propunere la pensia de invaliditate au fost respinse și peste 42% din cei pentru verificarea încadrării în grad de invaliditate au fost depensionați. Această situație s-a datorat faptului că o parte dintre pensionările pe caz de boală au avut la bază frauda.
Referitor la acuzația cu privire la reducerea cu 10% a punctajului acordat drept stagiu de cotizare în cazul pensionarilor de invaliditate, s-a constatat că punctajele aferente stagiului potențial sunt, în multe cazuri, considerabil mai mari decât punctajele realizate pentru perioada contributivă.
Consecința acestui fapt este că, la împlinirea vârstei standard de pensionare, pensia de invaliditate este mai mare decât pensia pentru limită de vârstă. Prin urmare, reducerea punctajului pentru stagiul potențial acordat a urmărit doar eliminarea distorsiunilor și a inechităților constatate. În niciun caz această măsură nu conduce la reducerea punctajului cu 10%, cifră complet eronată.
Referitor la sintagma „creșterea brutală a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei”, trebuie subliniat faptul că egalizarea vârstelor de pensionare ale bărbaților și femeilor este prevăzută în proiectul de lege a fi realizată gradual, până în anul 2030, începând cu 2015.
Această măsură este necesară pentru asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public de pensii.
În prezent, în România, vârsta medie reală de pensionare este printre cele mai scăzute din Europa, aceasta fiind de 54 ani, deși vârstele standard de pensionare cerute de legislația actuală, în vigoare în martie 2010, sunt de 58 ani și 9 luni pentru femei și 63 ani și 9 luni pentru bărbați.
Motivele esențiale ale acestei diferențe semnificative sunt datorate numărului mare de pensionări înainte de atingerea vârstei standard pentru activitatea desfășurată în condiții de muncă speciale și deosebite, recurgerea la pensionarea anticipată, precum și vârste mai reduse de pensionare în unele sisteme speciale de pensii.
În ceea ce privește cotele de contribuții la asigurările sociale, acestea sunt stabilite de legea pensiilor publice și nu mai sunt cuprinse în legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Proiectul de lege prevede, în respectarea principiului contributivității, ca persoanele care realizează în mod exclusiv, și subliniez cuvântul exclusiv, venituri din drepturi de autor și convenții civile să contribuie la sistemul public de pensii, pentru a putea beneficia, la finalul activității profesionale, de o pensie în sistemul public, și nu de venit minim garantat, plătit din bugetul de stat.
În ceea ce privește recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se pune problema încălcării principiului neretroactivității legii, deoarece legea nu acționează pentru trecut, ci doar pentru viitor, urmând ca pensiile recalculate să se plătească în noul cuantum de la data intrării în vigoare a acestei legi.
De asemenea, nu este încălcat nici dreptul la un bun dobândit, dat fiind că acest drept vizează pensia ca formă de venit de înlocuire și nu cuantumul acesteia.
Să nu uităm faptul că dezechilibrul financiar al bugetului social de pensii nu este un fenomen apărut în anul 2009 sau 2010. Acest buget înregistrează încă din anul 2004 deficite anuale deja cronice, în anul 2009 acestea ajungând la cel mai mare deficit realizat, cu o valoare de circa 1,5 miliarde
euro, echivalent, iar pentru anul 2010 acest deficit se prevede a fi de 1,7 miliarde euro.
Referitor la acuzația privind „comunicarea defectuoasă și nefundamentată a unor intenții ale Guvernului Boc către subsemnatul”.
Doresc să subliniez că modificarea modului de acordare a alocației de stat pentru copii, așa cum preciza și moțiunea, se regăsește chiar în Programul de guvernare 2009–2012, votat de Parlamentul României.
Mai mult, unul dintre principalele obiective în domeniul familiei, protecției copilului și egalității de șanse este tocmai acela de revizuire a concepției programelor de asistență socială, iar Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale trebuie să evalueze și să stabilească principiile care guvernează noua concepție a programelor de asistență socială, în vederea elaborării actelor normative aferente, respectiv Codul de Asistență Socială.
Ministerul Muncii a identificat ca obiectiv general eficientizarea sistemului național de asistență socială. La baza acestui cod social trebuie să stea, pe de o parte, grija statului pentru prevenirea și combaterea oricăror riscuri sau situații ce pot conduce la excluziune socială și, pe de altă parte, evitarea încurajării nemuncii, printr-o mai atentă monitorizare a cumulului de prestații.
Codul de asistență socială propune aplicarea unei serii de principii, dintre care putem menționa câteva: aplicarea unor scheme de asistență socială care să elimine instalarea dependenței de sistem și postura de asistat a beneficiarului de prestații sociale, asigurarea de sprijin financiar pentru situațiile de dificultate apărute pe întreg ciclul de viață al persoanei, obligativitatea autorităților administrației publice locale de a participa, în completarea prestațiilor garantate de stat, la dezvoltarea unui sistem flexibil și țintit de ajutoare financiare, dezvoltarea programelor de prestații sociale în relație cu serviciile sociale și alte măsuri active din domeniul ocupării și formării profesionale, orientarea prioritară spre prevenție și eficientizarea măsurilor de intervenție.
O altă acuzație se referă la faptul că șomerii fără perspective de ocupare a unui loc de muncă sunt abandonați de Guvern.
Prioritatea Guvernului României și a Ministerului Muncii în această perioadă dificilă a fost menținerea unei rate a șomajului la un nivel cât mai redus. Prin măsurile adoptate, România a reușit să mențină rata șomajului la un nivel relativ scăzut în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, aceasta situându-se, în medie, cu 2 puncte procentuale sub rata medie a șomajului înregistrată în Uniunea Europeană a celor 27 de state.
Pentru corecta dumneavoastră informare, în luna februarie 2010, rata șomajului a crescut cu 0,2 puncte procentuale față de luna ianuarie 2010, de la 8,1% la 8,3%, și, în niciun caz, nu s-a dublat față de anul trecut; anul trecut s-a dublat față de anii anteriori. Această creștere s-a situat la jumătate față de creșterile lunare înregistrate în semestrul al doilea al anului 2009.
În vederea menținerii locurilor de muncă, Guvernul României a luat hotărârea de a acorda și în anul 2010 facilitatea care se referă la scutirea de la plata impozitului pe salariu și a contribuțiilor sociale, în cazul întreruperii temporare a activității.
La nivelul lunii februarie 2010, un număr de 1.629 de angajatori au solicitat această facilitate pentru aproximativ 43.900 salariați, la numai o lună de când a intrat în vigoare acest act normativ.
Conform bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2010, aprobat de Parlament, există asigurate toate resursele financiare pentru plata integrală și la timp a indemnizației de șomaj, a contribuțiilor de asigurări sociale aferente șomerilor,
a subvențiilor acordate pentru ocuparea unor categorii care întâmpină dificultăți la încadrarea în muncă.
Guvernul României a adoptat și alte acte normative pentru atenuarea efectelor crizei. S-au adoptat acte normative care vizează acordarea unor facilități și stimulente angajatorilor pentru protejarea locurilor de muncă, dar și pentru a-i încuraja și răsplăti pe cei care creează noi locuri de muncă și încadrează persoane din rândul șomerilor.
În acest sens, la inițiativa Ministerului Muncii s-a aprobat un act normativ în care sunt propuse măsuri de natură să vină în sprijinul angajatorilor, prin reducerea parțială a costurilor cu forța de muncă încadrată din rândul șomerilor. Prin acest act normativ angajatorii care, în cursul anului 2010, încadrează în muncă șomeri beneficiază de scutirea de la plata contribuțiilor la asigurările sociale aferente șomerilor încadrați pentru o perioadă de șase luni. Preconizăm că se vor crea în acest mod în jur de 50 de mii de locuri de muncă.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a intervenit pentru intensificarea acordării măsurilor de prevenire a șomajului, oferind servicii de preconcediere. În plus, provocarea majoră a Ministerului Muncii este aceea de a asigura măsurile legislative necesare în vederea consolidării și eficientizării unui cadru stimulativ pentru ocuparea forței de muncă, respectiv acele măsuri care sunt în concordanță cu realitățile pieței muncii.
Am demarat procesul de modificare legislativă a principalelor acte normative care reglementează sistemul de șomaj și promovarea ocupării și formării profesionale, în conformitate cu angajamentele asumate prin implementarea Programului Național de Reformă 2007–2013.
Ministerul Muncii își propune pentru anul 2010 cuprinderea în programe de măsuri active a minimum 750.000 persoane.
Mai mult, în scopul creșterii gradului de ocupare a persoanelor din mediul rural sau a persoanelor din localitățile urbane care au probleme de reintegrare socială, Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă a inclus în Programul de ocupare a forței de muncă un program special care se referă la ocuparea a circa 4.000 de persoane din 155 de localități din mediul rural și 4.800 persoane din 25 de localități urbane.
Referitor la persoanele care ies din perioada de acordare a indemnizației de șomaj, precizăm că acestea rămân înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, o opțiune pentru acestea fiind participarea în continuare la măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă prevăzute de Legea nr. 76/2002.
Mai mult, angajatorii pot solicita, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în baza aceleiași legi, o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat.
Referitor la acuzația că absorbția fondurilor europene destinate dezvoltării resurselor umane ar fi o soluție ignorată de Guvern, în care semnatarii susțin că gradul de absorbție a fondurilor alocate programului este de 1,8% din cauza unei documentări neaprofundate, luând în calcul, de fapt, sumele care urmează să fie alocate în următorii trei ani. Până la finele anului 2009 au fost alocate, conform graficului stabilit cu Comisia Europeană, doar 1,17 miliarde de euro, în acest caz gradul de absorbție fiind de 8,54%.
De la lansarea primei linii de finanțare a Programului Operațional Sectorial au fost depuse 5.318 proiecte, au fost aprobate 1.691, 3.329 au fost respinse pentru că nu au respectat criteriile de finanțare. Totalul sumelor aferente proiectelor care au fost semnate și au contracte de finanțare este de peste 700 de milioane de euro.
Analizele realizate la preluarea mandatului, acum 3 luni, referitoare la gradul de absorbție a fondurilor europene au scos în evidență o multitudine de deficiențe ale sistemului, apărute și tolerate încă din 2007, fără a fi deloc amendate de semnatarii moțiunii.
Prioritatea Ministerului Muncii în ceea ce privește administrarea fondurilor europene prin programul POSDRU este creșterea gradului de absorbție, prioritate similară cu cea a întregului Guvern atunci când vorbim despre absorbția tuturor fondurilor structurale. În acest sens, Autoritatea de Management a acestui program introduce deja măsuri ce vizează scurtarea termenelor de evaluare și contractare a proiectelor, dar și urgentarea rambursărilor cheltuielilor eligibile conform procedurilor. Totodată, orice potențial beneficiar va fi informat corect și la timp asupra tuturor aspectelor legate de aceste fonduri, fie că vorbim despre un calendar al cererilor de oferte, fie că vorbim despre procesul de evaluare a proiectelor sau de verificare și rambursare a cheltuielilor.
Ca urmare a măsurilor luate de la preluarea mandatului, ritmul rambursărilor pentru cheltuielile eligibile ale beneficiarilor a crescut de trei ori față de anul trecut.
De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2010, s-a reușit operaționalizarea a peste 150 de proiecte care erau blocate de peste un an de zile, cu o valoare totală de circa 800 milioane lei.
În plus, din cele peste 1.170 de proiecte care așteptau să fie evaluate de mai bine de 6 luni, Ministerul Muncii a reușit în numai două luni să accelereze evaluarea, astfel încât 523 de proiecte inițiale se află acum în faza de contractare, valoarea acestora însumând 6 miliarde lei.
Referitor la acuzația „dialogul social, când nu lipsește cu desăvârșire, este degeaba”, putem spune că atribuțiile Ministerului Muncii în domeniul dialogului social acoperă o sferă largă de activități. Printre acestea se numără negocierea cu partenerii sociali, consultarea permanentă a partenerilor asupra inițiativelor legislative, avizarea și controlul conformității reprezentativității partenerilor sociali, coordonarea activității dialogului social, desfășurată atât la nivelul Ministerului Muncii, cât și al instituțiilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea sa.
În acest context, sub coordonarea actualului Guvern, la 1 ianuarie 2010 a fost înființată Comisia pentru analizarea și elaborarea propunerilor de optimizare a Legii salarizării unice a personalului din sistemul bugetar, cu participarea partenerilor sociali, un grup de lucru de 20 de persoane urmând să parcurgă un program de instruire cu reprezentanții Băncii Mondiale.
Proiectul Legii privind sistemul unic de pensii publice a fost și el supus dezbaterii cu partenerii sociali, fiind preluate în textul legii numeroase propuneri ale acestora.
Forme concrete de dezvoltare a dialogului social au fost promovate prin înființarea și constituirea comitetelor sectoriale ca instituții de dialog social de utilitate publică.
Interesul deosebit acordat de Guvernul României dialogului social s-a concretizat și în participarea frecventă a premierului, precum și a altor miniștri, la întâlnirile cu partenerii sociali, inclusiv la lucrările grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Legii salarizării.
Caracterul constructiv și aplicativ al dialogului social a fost demonstrat în dese situații, partea guvernamentală mediind poziții diametral opuse ale părților patronale și sindicale pentru obținerea unui compromis rezonabil, detensionarea conflictului și pace socială.
La inițiativa Ministerului Muncii, aprobată de Guvern, a fost demarată dezbaterea proiectului „Pactul Național pentru Locuri de Muncă și Stabilitate Socială”, cu reprezentanții partenerilor de dialog social: patronatele și sindicatele. Acest
proiect este fundamentat pe principiile Pactului Global pentru Ocupare, adoptat de Conferința Organizației Internaționale a Muncii de la Geneva în iunie 2009, și preconizează utilizarea dialogului social ca principal instrument pentru elaborarea politicilor social-economice pentru ieșirea din criza care afectează toate statele lumii.
## Doamnelor și domnilor parlamentari,
În final, doresc să-mi arăt convingerea că datele concrete pe care vi le-am prezentat scot în evidență faptul că argumentele susținute de semnatarii moțiunii sunt nefondate, sunt lipsite de documentare și au la bază o demagogie politicianistă.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Roberta Alma Anastase · 22 martie 2010 · monitorul.ai