Roberta Alma Anastase

Și eu vă mulțumesc.

Permiteți-mi să dau cuvântul în continuare domnului prim-ministru Emil Boc.

## **Domnul Emil Boc** — _prim-ministrul Guvernului României_ **:**

Doamnă președinte a Camerei Deputaților, Roberta Anastase,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitația adresată și să vă felicit pentru o asemenea inițiativă.

Este clar că orice societate și orice economie trebuie să găsească un echilibru între componenta economică a producerii de prosperitate și componenta socială a distribuției și a modului în care prosperitatea realizată se distribuie pe principii echitabile.

Astăzi vom discuta despre prima componentă: componenta producerii de prosperitate, de bogăție, într-un context internațional și intern extrem de dificil.

Pe plan extern, este cunoscut faptul că ne aflăm în fața celei mai mari crize economice din ultimii 60 de ani, cu consecințe încă greu de evaluat și cu evoluții imprevizibile.

Pe plan intern, în acest context internațional al crizei economice, venim după un an, 2008, cu cel puțin următoarele caracteristici economice: pe fondul unei creșteri economice de 7,8% în anul 2008, am avut un deficit bugetar de 5,2%. Dacă acest deficit bugetar ar fi mers pe investiții, încă lucrurile nu erau atât de grave, dar, din nefericire, n-au fost orientate aceste sume din deficit spre capitolul investiții, ci preponderent spre cheltuieli de personal, cheltuieli legate de bunuri și servicii.

De asemenea, în 2008 există o diferență de 7 miliarde de euro între veniturile prognozate și veniturile încasate la buget, iar dacă la aceasta mai adăugăm faptul că există o datorie de 2,1 miliarde de euro, facturi restante care trebuie să fie achitate de actualul Guvern, avem o poză a zilei cu privire la situația în care ne aflăm.

De aceea, bugetul pe care l-am înaintat Parlamentului este unul realist și pornește de la doi indicatori macroeconomici mari: primul, o creștere economică de 2,5% — atenție! venim după o creștere economică de 7,8%, la una optimistă, spun unii deja, de 2,5% — și cu un deficit bugetar de 2%, în condițiile în care, în 2008, pe fondul unei asemenea creșteri economice am avut un deficit bugetar, repet, de 5,2%.

Acestea sunt constrângerile pe care le avem și în aceste constrângeri va trebuie să rezolvăm atât problemele legate de susținerea mediului de afaceri și a întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a putea asigura în continuare dezvoltarea economică a țării, cât și rezolvarea multiplelor și complexelor probleme sociale pe care le avem.

Acest buget propus este aspru cu prezentul și corect cu viitorul. România suferă de obezitate birocratică și de obișnuința risipei. Stoparea risipei și chibzuința cheltuielilor sunt necesare, dar nu și suficiente. Ele sunt mijloacele defensive prin care aperi un buget de austeritate.