Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·25 aprilie 2018
Comemorativ · respins
Nicolae Georgescu
Discurs
„Siguranța la locul de muncă – prevenție și monitorizare” O stare bună de sănătate a persoanelor de pe piața muncii are un impact pozitiv direct și măsurabil asupra productivității, contribuie la îmbunătățirea sustenabilității sistemelor de securitate socială și ameliorează performanțele companiilor. La nivel macroeconomic, acestea contribuie la creșterea competitivității pe plan național.
Prevenirea accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale grave și promovarea sănătății pe parcursul întregii vieți profesionale, începând chiar cu primul loc de muncă, sunt vitale pentru a permite o perioadă de activitate cât mai lungă. Investițiile în securitatea și sănătatea în muncă sunt deosebit de importante, deoarece îmbunătățesc viața oamenilor și au, totodată, un efect pozitiv tangibil asupra economiei.
Pentru a marca importanța acestui domeniu, ziua de 28 aprilie a fost declarată, în anul 2003, de Organizația Internațională a Muncii – Ziua mondială a siguranței și sănătății la locul de muncă.
Măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă trebuie să fie în beneficiul unui număr cât mai mare de lucrători, indiferent de relația de lucru în care se află și indiferent de dimensiunea societății pentru care lucrează. Respectarea regulilor în materie de securitate și sănătate în muncă trebuie să poată fi asigurată de societățile de toate dimensiunile și monitorizată în mod eficient.
În ultimii 25 de ani, Uniunea Europeană a fost pionier în ceea ce privește standardele înalte de protecție a lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătate și securitate pe teritoriul său și a susținut niveluri ridicate de protecție și în țările terțe. Politica privind securitatea și sănătatea în muncă contribuie la obiectivul de îmbunătățire a securității și sănătății lucrătorilor din UE. În conformitate cu cele mai recente date oferite de Eurostat, în anul 2017, rata deceselor în accidente de muncă a scăzut cu aproape 25%, comparativ cu situația din 2008, însă tendințele diferă de la un stat membru la altul.
Este necesar ca toate instituțiile și companiile să își îmbunătățească în mod constant condițiile de muncă la cele mai înalte standarde. În acest sens, trebuie realizate investiții periodice în echipamente de protecție a muncii, obiecte sanitare, materiale pentru siguranța muncii, în programe de instruire a personalului.
Autoritățile statului cu atribuții în domeniu trebuie să urmărească și să cuantifice problemele de sănătate cauzate sau agravate de condițiile existente la locul de muncă, factorii de risc care apar în procesul desfășurării activității economice, cazurile de îmbolnăviri profesionale, accidentele de muncă, numărul zilelor de incapacitate de muncă rezultate în urma acestora, efectele acestor evenimente asupra desfășurării activității zilnice și în relație cu piața muncii, în vederea actualizării legislației în domeniu și a prevenirii situațiilor care pot să apară. O strategie națională solidă poate aduce numeroase beneficii tuturor factorilor implicați, precum: creșterea productivității, prin reducerea absenteismului pe motiv de boală; reducerea costurilor cu asistența medicală; menținerea în activitate a lucrătorilor în vârstă; stimularea unor metode și tehnologii de lucru mai eficiente; micșorarea numărului de persoane care sunt nevoite să își reducă programul de lucru pentru a îngriji un membru al familiei.