Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·2 martie 2010
other
George Ionuț Dumitrică
Declarație în nume personal a domnului deputat Valeriu Ștefan Zgonea
Discurs
„Sistemul de sănătate din România a ajuns o ruină”
După nici o lună de la aprobarea bugetul de stat pentru anul 2010 în Parlament, actualul ministru al sănătății, domnul
Cseke Attila, ne-a avertizat că sistemul pe care dumnealui îl gestionează are toate șansele ca din această vară să intre în colaps.
Mă întreb de ce atunci când Guvernul, din care face parte și domnul ministru, a construit greșit bugetul pentru sistemul de sănătate și a alocat doar 3,6% din PIB pentru al doilea an consecutiv, față de 4,2% alocați în 2008, nu a ripostat cu argumentele pe care le aduce acum sau nu a demisionat, în semn de protest, pentru că nu poate gestiona domeniul sub nicio formă cu banii alocați.
Atât timp cât doamna Udrea cheltuiește sume uriașe de bani pentru indicatoare turistice, pârtii și imagine turistică sau personală, iar sistemul de sănătate s-a întors în timp cu 10 ani ca finanțare și, mai ales, ca datorii acumulate, în numai un an de guvernare preponderent PD-L-istă, consider că reacția târzie a domnului ministru Cseke nu mai poate avea nicio relevanță. Dacă atunci când și-a făcut bugetul, dumnealui nu a realizat ce i se întâmplă, că ministerului pe care îl conduce i se alocă un buget mai mult decât minuscul, în timp ce alți miniștri nu mai știu ce să facă cu banii, este, din păcate, tardiv și foarte complicat să mai acopere pierderile suferite în sistem.
Domnul ministru Cseke trebuia să-i atragă atenția premierului Boc că alocând din ce în ce mai puțini bani pentru sănătate acest domeniu se va prăbuși curând și, prin acest mod deficitar de abordare, nu se va mai putea vorbi vreodată de eficiență sau de reformă în sistem.
Reforma costă, domnilor guvernanți, și acest lucru trebuia avut în vedere la construcția bugetară pentru anul 2010, care a fost doar o glumă proastă sau calculată de repetenții ultimei clase bocciene. Cum credeați, domnilor, că o să ajungă aceeași sumă pentru 2010, când în 2009 banii respectivi au ajuns doar până în luna septembrie și apoi s-au făcut o mulțime de datorii care trebuie achitate cu dobânzi cu tot?
Eficientizarea sistemului se poate face atunci când sumele sunt alocate respectând un plan pentru finanțare, dar dacă de la început banii nu ajung nici pentru jumătate din cheltuieli, datoriile cresc în neștire și pierderile ajung din ce în ce mai mari. Sunt socoteli simple, pe care le poate calcula și un copil de clasa a doua. Prin urmare, am putea spune, domnule Boc și domnule ministru Cseke, că acest colaps a fost planificat cu bună știință de guvernările portocalii, încă de la începutul anului 2009, când banii alocați pentru sănătate au ajuns doar pentru nouă luni și apoi s-a supraviețuit pe datorie. Dar lucrurile nu pot merge la infinit încărcând nota de plată fără să o achităm niciodată și dând vina pe orice altceva apare la îndemână, dar neluând nicio măsură coerentă sau spunând mereu, candid: nu sunt bani!