Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·24 martie 2015
other
Răzvan Ionuț Tănase
Discurs
„Situația bătrânilor după un an de «eforturi» ale Ministerului Muncii”
În urmă cu aproximativ un an de zile semnalam Ministerului Muncii problemele pe care le întâmpină bătrânii din țara noastră, probleme bine cunoscute de către autoritățile care mai ieri „se băteau cu pumnii în piept” că vor lupta pentru a oferi bătrânilor din România un trai cel puțin decent. O luptă pierdută din start, dat fiind interesul și implicarea oficialilor care se bazează doar pe puterea cuvântului, fără a trece concret la fapte. Ne-au prezentat atunci „o strategie” demnă de campanie electorală, iar rezultatele au fost pe măsură: eșec total, victime sigure – bătrânii. În prezent, avem peste 640 de mii de vârstnici care necesită ajutor, iar statul asigură „un mediu de viață sigur și prietenos” doar pentru 30.000 dintre aceștia, conform informațiilor transmise de către doamna ministru Rovana Plumb în primăvara anului 2014. De atunci și până acum, numărul celor care beneficiază de „atenția” statului s-a redus semnificativ, deși una dintre măsurile incluse în mult trâmbițatul plan al Executivului viza „dezvoltarea serviciilor de lungă durată: la domiciliu și în regim rezidențial”.
Paradoxal, în țara noastră, „dezvoltarea” din ochii autorităților este sinonimă cu regresul simțit de români pe propria piele, astfel că ministerul de resort a considerat de cuviință să taie finanțările organizațiilor care reușeau să ofere un sprijin real pe care statul a fost capabil să îl prezinte doar pe hârtie. De exemplu, în județul Bacău, peste 500 de persoane care locuiesc în zonele sărace au fost lăsate la mâna destinului, prin decizia de sistare a subvenției pentru singura fundație de ajutor comunitar din mediul rural. Asemenea „progres” – demn de toată „lauda”. Entuziasmul de la începutul mandatului s-a stins, punga s-a strâns, iar programele care păreau un adevărat succes și se doreau a fi „multiplicate la nivelul întregii țări” au fost închise. Cum nu există bani pentru copii și creșterea alocațiilor, așa nu există nici fonduri pentru a susține activitatea de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice – replici pe care le auzim din ce în ce mai des, când autoritățile sunt scoase la raport pentru neîndeplinirea promisiunilor făcute în fața populației.
Anul trecut existau și bani, și o strategie, și voință pentru reformarea respectivului sistem, însă astăzi toate acestea au rămas la stadiu iluzoriu, deoarece vechile promisiuni și motivația de altă dată sunt contrazise de realitatea zilelor noastre, în care statul doar se preface că are grijă de bătrânii uitați în singurătate. Deși 2014 ar fi trebuit să reprezinte sfârșitul problemelor, așa cum însuși ministrul Rovana Plumb declara în emisiunile televizate, iată că nu s-a acționat concret în acest sens, iar rezultatele se lasă așteptate. Un lucru este cert, interesul autorităților pentru această categorie a populației a murit de mult, apăsat de strategii și declarații. Totodată, a murit și speranța bunicilor noștri că statul se va implica activ pentru îmbunătățirea condițiilor lor de viață.