Vicențiu Mircea Irimie

„Situația IMM-urilor din România”

Întreprinderile mici și mijlocii din România se află într-un moment de răscruce. Au dobândit o stabilitate fragilă, care se manifestă diferențiat, în funcție de mărime și de sectorul de activitate economică sau de la o regiune la alta. Acest lucru a fost făcut public în urma raportului lansat de către Fundația Post-Privatizare (FPP).

Situația în care s-a ajuns se datorează, în primul rând, obligațiilor fiscale ale întreprinzătorilor față de stat și lipsei unor politici de încurajare ale statului, împingându-le către insolvență și un nivel ridicat de îndatorare.

De asemenea, modificarea Codului fiscal a contribuit la îngroparea IMM-urilor. Astfel, conform rezultatelor înregistrate la 1 februarie 2013, întreprinderile nu mai pot alege între impozitul pe venit și cel pe profit, ci sunt obligate să plătească un impozit de 3% pe veniturile realizate.

Dată fiind situația îngrijorătoare în care s-a ajuns, raportul elaborat de către FPP în 2013 își propune să analizeze evoluțiile din ultimii doi ani ale IMM-urilor din România, prin compararea cu indicatorii corespunzători din Uniunea Europeană. Acest raport își propune să evalueze performanțele economice și financiare, disparitățile regionale, accesul la surse de finanțare și, cel mai important, să determine starea actuală a IMM-urilor, raportată la performanțele de dinaintea crizei economice, să tragă concluziile potrivite și să propună modele de bune practici.

Evaluarea se face pe baza indicatorilor de bilanț anual al întreprinderilor, furnizați de Registrul Comerțului, pe statisticile structurale produse de Institutul Național de Statistică și pe alte studii relevante publicate de autoritățile române sau de instituții internaționale prestigioase, precum Comisia Europeană sau Banca Mondială.

Cauza principală, descoperită în urma evaluării menționate mai sus, este că, deși în ultimii ani situația IMM-urilor din România s-a îmbunătățit, performanțele acestora sunt departe de a atinge vârful de glorie de dinaintea crizei. Chiar dacă aceste date par încurajatoare la prima vedere, IMM-urile se află în același punct critic menționat la început.

Criza generalizată, care a forțat întreprinderile românești să evolueze într-un mediu economic neprietenos, caracterizat de dezechilibre structurale, instabilitatea regimului fiscal și un sistem bancar reticent la creditarea firmelor mici, a lăsat urme adânci, care vor avea efecte pe termen lung.

După 5 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, radiografia de ansamblu a întreprinderilor mici și mijlocii scoate în evidență o serie de vulnerabilități ale sistemului în care funcționează IMM-urile în România.

Acest sector nu este unul competitiv, neavând o bază solidă și nici capacitate tehnologică. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidențiază minusurile României. În cadrul Uniunii, Germania este țara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv 80%, în timp ce procentele cele mai mici, din acest punct de vedere, se alocă Letoniei, Poloniei, Ungariei, Lituaniei, Bulgariei și României.