Petru Movilă

## „SMURD-112?”

La nivel național, proiectul SMURD reprezintă o reușită. Puțini știu că SMURD-ul este rezultatul cooperării de succes dintre Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății. Sigur, domnii Vasile Blaga și Raed Arafat sunt cei ce au oferit cea mai mare susținere în acest sens. Ministerul Afacerilor Interne acoperă cheltuielile pentru plata paramedicilor și a piloților, precum și a combustibilului pentru mașinile și elicopterele de intervenție SMURD, sume deloc neglijabile. Pe de altă parte, Ministerul Sănătății asigură plata cadrelor medicale, a medicamentelor și a materialelor sanitare consumate în sistemul SMURD.

Statisticile oficiale arată că în primele opt luni ale anului 2010 SMURD a avut peste 100.000 de intervenții. Acest lucru înseamnă aproximativ 500 de misiuni pe zi.

Știu că cifrele, deși impresionante, sunt foarte seci. Matematica nu ne spune nimic despre riscurile intervențiilor, deseori derulate pe muchie de cuțit, despre devotamentul personalului medical sau, mai ales, despre nenumăratele vieți salvate în ultima clipă.

În cele mai multe cazuri, timpul reprezintă unul dintre marii dușmani ai pacientului. Și, din păcate, uneori, nu numai el.

La nivelul județului Iași, proiectul SMURD întâmpină o mulțime de greutăți, și nu mă refer doar la cele generate de criza economică. Orgoliul unor politicieni locali cu pretenții mai curând nejustificate de specialiști, care nu vor să piardă statutul de vedete media, face cel mai mult rău acestui proiect.

Astfel, lipsa de interes, dar și de suport din partea anumitor oameni politici și a autorităților județene pentru acest proiect au dus SMURD-ul în pragul colapsului. De la începutul anului, mai multe stații comunale s-au închis, fără prea multe speranțe de a mai fi redeschise în viitorul apropiat.

Drept urmare, am înregistrat deja primele victime ale dispariției SMURD. Astfel, în luna iulie, numai în comuna Șipote, de-a lungul a doar trei zile, două persoane au decedat pentru că nu au avut acces la servicii medicale de urgență.

Știu că pentru unii oameni politici un om înseamnă un singur vot. Pentru mine însă un om reprezintă o viață, iar viața nu are culoare politică.

România, SMURD-112?