„Soluții realiste pentru rezolvarea problemelor creditelor populației în franci elvețieni”
În ultimele două luni, la nivelul Comisiei pentru buget din Camera Deputaților au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanții Băncii Naționale a României, Federației Asociației de Consumatori, Consiliului Patronatelor Bancare, Autorității Române Bancare, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și ai Grupului clienților cu credite în CHF, privind analiza creditelor în franci elvețieni și găsirea unor soluții realiste pentru România.
Creditele în franci elvețieni (CHF) nu prezintă risc sistemic. Aceste credite au o pondere redusă în PIB (1,4% în cazul României, fiind de 5 ori, respectiv de 7 ori mai redusă decât în Polonia și Ungaria) și o pondere scăzută în totalul creditelor aflate în bilanțurile băncilor (4,5%, în timp ce în Polonia și Ungaria se consemnează niveluri de 3, respectiv 5 ori mai mari). Totuși, creditarea în CHF prezintă un aspect important – a fost acordată aproape în exclusivitate populației. Ponderea acestor credite se ridică la circa 10% din volumul total al creditelor acordate populației, iar
numărul persoanelor fizice care au contractat credite în CHF reprezintă 2,1% din numărul total al debitorilor din această categorie, respectiv 75.412 persoane.
Decizia Băncii Naționale a Elveției de renunțare la pragul de 1,2 CHF pentru un EUR, pe fondul măsurilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (BCE), a dus la aprecierea CHF față de RON și a condus la creșterea serviciului datoriei pentru debitorii în franci elvețieni. Capacitatea de plată diferă în funcție de caracteristicile debitorilor.
Persoanele fizice creditate în CHF nu reprezintă o grupare omogenă. Analiza distribuției acestor credite arată o varietate deosebită după destinația creditului, volumul creditului, nivelul de venit al debitorilor, gradul de îndatorare a debitorilor și scadența creditului. Sunt caracteristici care demonstrează că există o multitudine de situații individuale specifice care pledează pentru soluții diferențiate. O singură soluție generală nu este eficientă din perspectiva rezolvării problemei debitorilor.
Soluții nerealiste pentru România ar putea transforma o problemă care în prezent nu este de risc sistemic (creditarea în CHF) într-una cu risc potențial asupra stabilității financiare. Intervenția BNR pentru a aduce cursul CHF/RON la nivelul anterior renunțării Băncii Naționale a Elveției la pragul de 1,2 CHF pentru un EUR ar avea consecințe negative semnificative. Măsura nu ar putea fi menținută decât pe termen scurt și cu pierderi importante de rezerve valutare. Ar fi afectate exporturile (cu consecințe negative asupra creșterii economice și șomajului) și s-ar produce un dezechilibru valutar pronunțat. Conversia în lei a creditelor denominate în CHF și/sau EUR la cursuri diferite de cursul pieței din ziua conversiei ar putea genera probleme semnificative pentru unele bănci din sistem. Acestea ar avea nevoie de infuzii substanțiale de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate.
Soluții realiste presupun măsuri individualizate, negociate între părți, soluția care să mențină ratele lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014 reprezintă o opțiune. Conversia creditelor din CHF în lei la cursul zilei și/sau acordarea de către creditori a unui discount privind cuantumul serviciului datoriei reprezintă o altă opțiune. Reducerea temporară a ratei dobânzii la creditele în CHF pentru a recompensa efectul aprecierii CHF este a treia soluție.
De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice a inițiat demersurile în vederea îmbunătățirii cadrului legal (OUG nr. 46/2004), în scopul facilitării rescadențării creditelor, inclusiv a celor din CHF, cu sprijin din partea statului (abordare de tip împărțire a poverii – _burden-sharing_ – între creditori, debitori și stat), având ca efect atenuarea tensiunilor apărute ca efect al evoluției adverse a cursului CHF. BNR a inițiat demersurile pentru a asigura că reglementările prudențiale sunt adaptate noilor cerințe ale pieței financiare. Aprecierea semnificativă a CHF, la începutul lunii ianuarie 2015, a condus la măsuri croite pe particularitățile fiecărui stat. În Polonia recomandările autorităților sunt ca băncile să identifice soluții pentru reducerea serviciului datoriei debitorilor. Croația a introdus un curs de schimb fix față de CHF. Autoritățile din Ungaria au preluat în mare măsură efortul gestionării consecințelor evoluției CHF, împrumuturile în această monedă
reprezentând circa 50% din creditele contractate de administrațiile locale.
*
„Măsuri liberale în noua filozofie fiscală a României” Guvernul a lansat în dezbatere publică propunerile de modificare și completare a Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală, propunând măsuri fără îndoială oportune pentru redimensionarea legislației fiscale și eliminarea unor contradicții existente în prezent între diferite ordonanțe și hotărâri. Salutar și benefic este faptul că Executivul își bazează noua filozofie fiscală a României pe măsuri cu tentă liberală clară, susținute de deputații și senatorii Grupului liberal-conservator.
Elaborarea noii legislații fiscale cuprinde peste 600 de modificări și completări în Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, previzionate pentru următorii cinci ani. Principalele obiective vizează îmbunătățirea competitivității economiei românești în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019, realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investițiilor private autohtone și străine, reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane, întărirea autonomiei autorităților locale, eliminarea discriminărilor generate de sistemul fiscal actual, precum și îndeplinirea obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene, prin implementarea legislației europene și actualizarea acesteia.
Este extrem de important că taxa pe valoarea adăugată va fi redusă progresiv, de anul viitor, pentru toate bunurile și serviciile, de la 24%, în prezent, la 20%. De asemenea, se intenționează reducerea cotei de TVA pentru carne, pește, legume și fructe de la 24%, în prezent, la 9%, începând cu 1 ianuarie 2016. De asemenea, tot de anul viitor va fi introdusă taxarea inversă pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare. Această scădere a TVA ne va duce în situația de a fi, de anul viitor, sub media Uniunii Europene, care astăzi este la 21,5%. Recuperarea veniturilor din TVA, contribuții sociale și impozit pe salarii va fi anul viitor de 6,4 miliarde de lei, iar impactul bugetar net estimat este de 5,2 miliarde de lei, din operațiunile aferente scăderii TVA. În paralel, Guvernul urmărește majorarea creșterii economice de anul viitor la 3,6%, precum și sporirea consistentă a numărului locurilor de muncă, cu 145.000 anul viitor și cu 75.000 în următorii doi ani.
Referitor la microîntreprinderi, care acum se impozitează cu un procent de 3%, Executivul propune ca de anul viitor cele care au peste doi salariați să plătească un impozit de doar 1%. Totodată, se vor modifica pragurile pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, în 2017 la 75.000 de euro, în 2018 la 85.000 de euro și în 2019 la 100.000 de euro. Este o măsură concretă și sustenabilă, având în vedere că, în prezent, microîntreprinderile însumează în România 78,3% din totalul societăților comerciale active, dar au o cifră de afaceri de numai 2,4% din totalul cifrei de afaceri realizate de societățile comerciale. Forța de muncă angajată în microîntreprinderi, deci în cele 78,3%, reprezintă doar 14% din totalul salariaților din societățile comerciale care depun bilanțuri contabile, iar 47,2% din microîntreprinderi au înregistrat pierderi nete la sfârșitul anului 2013. Din numărul total al acestor microîntreprinderi, de 498.583, un procent de 56,1% nu au niciun angajat, 20% au un singur angajat și 23,9% au doi sau
mai mulți angajați. Astfel, în urma acestei măsuri legislative, peste 80.000 de microîntreprinderi, care nu înregistrau nici cifră de afaceri și nici număr de salariați, vor rămâne inactive.
Guvernul își mai propune creșterea numărului locurilor de muncă cu circa 100.000, stimularea pieței de capital, creșterea interesului din partea investitorilor locali și străini pentru ofertele publice inițiale ale companiilor de stat, dar și stimularea mediului de afaceri. Totodată, accizele vor scădea cu 20% la motorină, de la 1.897 la 1.518 lei, cu 18,62% la benzina fără plumb, cu 15,38% la bere, cu 70% la vinuri spumoase, 77,7% pentru băuturile fermentate, spumoase și 30% pentru alcoolul etilic. Se mai are în vedere eliminarea din sfera de impozitare atât a țițeiului din producția internă, cât și a produselor care în prezent se regăsesc la capitolul „Alte produse accizabile”, respectiv cafea, bijuterii, confecții din blănuri, autoturisme.
În ceea ce privește impozitele și taxele locale, se va urmări eliminarea discriminării generate de sistemul fiscal actual în funcție de natura juridică a contribuabilului, în care destinația clădirii poate fi rezidențială sau comercială. Se va întări și autonomia locală, prin acordarea autorităților locale a posibilității de a stabili politica fiscală locală, ținând cont de necesitățile de proiectare bugetară ale fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.