Relu Fenechiu

„Somarea Parlamentului – un nou exercițiu prezidențial de imagine”

Luni, 15 octombrie, exact în ziua în care președintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, și-a început vizita în țara noastră, Parlamentul României a fost pus într-o situație foarte delicată. Printr-o scrisoare adresată președinților celor două Camere, șeful statului, Traian Băsescu, somează pur și simplu Legislativul că, în cazul în care nu primește spre promulgare Legea privind introducerea votului uninominal până pe 22 octombrie, va emite decretul de organizare a unui referendum național pe această temă.

Trec peste faptul, deloc de neglijat, însă, pentru că ocolește, ca să mă exprim eufemistic, Constituția, că președintele României intervine și dă indicații Parlamentului privind termenul adoptării unei legi. Nu pot trece cu vederea însă faptul că Parlamentul este pus în fața unui fapt împlinit, deoarece nici măcar din punct de vedere tehnic și al procedurilor celor mai celerate legea nu poate fi adoptată până pe 22 octombrie.

Președintele Traian Băsescu, în documentul remis Parlamentului, acceptă „concesiv” și formula asumării

răspunderii Guvernului, dar consideră neadecvată soluția unei ordonanțe de urgență. Închid ochii și, privind această formulare, care nu înseamnă altceva decât indicații date Guvernului, fapt care nu este prevăzut în Constituție, constat că și această variantă „concesivă” este imposibil de realizat, deoarece Executivul poate lua o decizie miercuri, 17 octombrie, iar asumarea răspunderii poate fi anunțată în Parlament cel mai repede luni, 22 octombrie. Cum Constituția prevede pentru asumarea răspunderii un termen de trei zile pentru depunerea unei eventuale moțiuni de cenzură, rezultă că și în acest caz termenul impus de Președinție este depășit.

Nu în ultimă instanță stau și mă întreb dacă, prin termenul impus, șeful statului nu a dorit altceva decât să demonstreze că face ce vrea și cum vrea, că nu ține cont de proceduri și reglementări. S-ar putea ca suporterii președintelui să reproșeze Parlamentului faptul că nu se află în grafic în ceea ce privește dezbaterea Legii electorale. Este adevărat, dar să nu uităm că lucrările Comisiei pentru elaborarea legislației electorale sunt întârziate și din cauza pierderii de timp generate de inutila moțiune de cenzură – act politic care nu i-a displăcut deloc șefului statului din moment ce a și schițat variante de noi guverne – care a obstrucționat un timp activitatea Legislativului.

Dar nu doar problema somării Parlamentului de către șeful statului vreau să o ridic. Mai vreau să atrag atenția asupra unui alt aspect care mi se pare, de asemenea, grav. Nu mă refer la faptul că prin organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European președintele Traian Băsescu suprapune campanii electorale cu teme diferite și va transfera spre P.D., formațiunea sa politică favorită, capitalul său electoral. Este un lucru știut. Despre altceva este vorba. Experiența din mai toate statele Uniunii Europene a demonstrat că alegerile pentru Parlamentul European nu au adus la urne procente mari din electorat. Există riscul ca la vot să se prezinte sub 50% dintre votanți. Dacă acest lucru nu va influența euroalegerile, în schimb referendumul nu va fi valabil în acest caz, ceea ce ar da apă la moară celor care se opun introducerii votului uninominal, și mă face să am suspiciuni și în privința dorinței reale a președintelui României de a se trece la votul în baza votului uninominal, ceea ce, în ultimă instanță, înseamnă că întreaga pledoarie a șefului statului pentru acest sistem de vot nu reprezintă altceva decât un exercițiu de imagine.