Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·12 octombrie 2011
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Gheorghe Ciocan
Discurs
„Spațiul Schengen – libertate de mișcare! Mișcare liberă a voinței politice a celor care dispun asupra celor care propun”
În momentul intrării în vigoare a Acordului Schengen, în anul 1995, acesta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și a creat o singură frontieră externă, unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare incluse în cadrul legislativ și instituțional al Uniunii Europene, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, 1999.
Raportorul Parlamentului European Carlos Coelho spunea că „Parlamentul trebuie să aprobe opinia sa, care să reflecte că dorește ca România să adere la Spațiul Schengen”, dar subliniază că „nu poate evalua dacă sunt îndeplinite condițiile de securitate necesare.”
Toți raportorii, comisarii, europarlamentarii vin în România, se bucură de ospitalitatea românească, ne spun cât suntem de grozavi, de serioși, de credibili, de siguri, că doar de aceea am intrat pe ușa din față în Uniunea Europeană, în NATO, doar de aceea vin și investesc în România, vin și deschid bănci în țara noastră, vin și deschid baze militare pe teritoriul țării noastre, dar, atunci când depindem de moftul lor, ne pun piedici întotdeauna.
Nimic nu a fost obținut ușor de-a lungul timpului de această țară, nici unirea, nici independența, nici intrarea în așa-zisă familie europeană, care se pare că ajunge cu pași repezi la ruperea mariajului. Nu este vina României neacceptarea în Spațiul Schengen, nu este un eșec – România a îndeplinit toate condițiile și criteriile de aderare, dar când cei puternici nu vor, și ei sunt cei care hotărăsc, nu prea ai ce face. Avem exemplul Pactului Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, semnat la Moscova la 23 august 1939, prin care am pierdut Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței.
Chiar și luarea în discuție pentru intrarea în Spațiul Schengen a României la pachet cu Bulgaria – „doi într-unul”, ca șamponul – este o imoralitate din partea „fraților europeni”. Celelalte țări care au avut granițe comune au fost acceptate la pachet, câte două?!... Nu, doar României i se aplică regim diferențiat.
De asemenea, a te lega de corupția din România când ea este prezentă în tot Spațiul Schengen..., doar criza nu a declanșat-o România, ci corupția generalizată. Din anul 2007, de când suntem membri ai Uniunii Europene (fără a lua în calcul perioada de aderare), suntem continuu monitorizați, deci dacă există corupție, și ea există, aceasta este cu acordul tacit și poate cu implicarea instituțiilor europene.
Deși limbajul politic actual, în special cel occidental, este impregnat cu expresii precum „importanța strategică a României, a Mării Negre...”, este clar că atunci când vorbele trebuie să se materializeze în recunoașterea României ca țară sigură, cei care le rostesc nu mai au responsabilitatea lor.
Consolidarea securității, stabilității și democrației în această zonă a fost recunoscută odată cu acceptarea României în Alianța Nord-Atlantică.