Andrei Nicolae

„Spațiul Schengen, România și ipocrizia”

După cum știm cu toții, spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor, formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein. Această zonă și cooperarea dintre statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Olanda privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune. În iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre.

Pentru țara noastră, aderarea la spațiul Schengen reprezintă o obligație asumată prin Tratatul de aderare la UE – art. 4 al Protocolului privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de aderare a României și Bulgariei –, România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană. În fapt, România asigură deja securitatea frontierelor externe ale UE, din momentul aderării sale la Uniune, în ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile și mai importante efecte ale procesului de integrare europeană.

Cu toate acestea, așa cum ne-au obișnuit în ultimii 30 de ani, în cazul țării noastre se aplică duble standarde, chiar de către cei spre care ne uităm cu admirație pentru modelul democratic pe care l-au construit în timp, România nefiind nici astăzi acceptată ca țară membră a acestui spațiu.

Deși a finalizat, în perioada martie 2009 – decembrie 2010, etapa tehnică de evaluare cu rezultate pozitive, iar rapoartele misiunilor de evaluare au evidențiat implementarea, într-o manieră uniformă și corectă, a tuturor prevederilor acquis-ului Schengen, deși experții din statele membre și din instituțiile europene au certificat, prin misiunile de evaluare succesive, că România îndeplinește toate criteriile prevăzute de legislația care reglementează aderarea la spațiul Schengen și funcționarea acestuia, a implementării prevederilor acquis-ului Schengen în ariile conexe cooperării polițienești, protecției datelor, vizelor, frontierelor maritime, terestre, aeriene, a utilizării sistemelor SIS/SIRENE, deși la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 9 iunie 2011, de la Luxemburg, miniștrii de interne ai Uniunii Europene au salutat finalizarea cu succes de către România și de către Bulgaria a etapei de evaluare tehnică, iar la 8 iunie 2011 Parlamentul European a dat avizul său pozitiv aderării celor două state la spațiul Schengen și prin rezoluția adoptată ulterior, la 13 octombrie 2011, Parlamentul European reconfirmă susținerea pentru extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria și recomandă adoptarea unei decizii bazate pe acquis-ul și procedurile Schengen, deși ni se reamintește în permanență despre importanța rolului geostrategic pe care îl avem și suntem în permanență apreciați ca parteneri, iată, au trecut șapte ani și noi batem încă la poarta acestui spațiu de o importanță economică deosebită, loc unde ar trebui să fim acceptați fără nicio altă condiționalitate politică.