Cornel Itu

„Stabilimentele pentru bătrâni și alte categorii aflate în dificultate”

Șomajul, starea de sănătate precară, invaliditatea, situația familială și vârsta înaintată sunt riscuri pe care trebuie să ni le asumăm și care, într-o formă sau alta, îi afectează pe cei mai mulți dintre cetățeni. Tocmai de aceea este de datoria noastră, a oamenilor politici îndeosebi, de a dezvolta și perfecționa sistemele de protecție socială, pe baza unor modele consacrate în UE. Nu în ultimul rând, gradul de civilizație a societății este în mare măsură determinat de atitudinea noastră față de semenii noștri.

În ultimii ani, tot mai multe familii aflate în dificultate financiară apelează la serviciile acestor centre. În acest moment, gradul de ocupare a centrelor pentru bătrâni depășește 100%, iar pe listele de așteptare mai sunt înscrise alte sute de persoane. Chiar dacă viața într-un azil de bătrâni nu este nici pe departe dorința vreunei persoane, tot mai mulți pensionari ajung în astfel de instituții de îngrijire. Este regretabil că există un număr insuficient de asemenea centre, că solicitările de acces în acestea acoperă o lungă perioadă de timp, de acum încolo singura șansă a unui aspirant fiind decesul unui beneficiar. Dacă ne raportăm la stabilimentele pentru îngrijirea persoanelor cu handicap mental sau a altor categorii de persoane, precum cele care au nevoie de un adăpost temporar ca victime ale violenței domestice, ale traficului de carne vie sau ale delincvenței juvenile, situația este și mai tristă.

Cred că cel mai important pentru noi este să dăm speranță și bucurie tocmai acelor segmente sociale care sunt cel mai defavorizate sau cu un orizont nu prea încurajator.

Dacă la toate aceste aspecte mai adăugam câteva date statistice, situația capătă contururi de-a dreptul îngrijorătoare. 8% din minorii din România trăiesc într-o sărăcie severă. Dar sărăcia și excluziunea nu se referă numai la aspectul financiar, ci și la lipsa accesului acestora la serviciile de bază. Procentul populației cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au părăsit de timpuriu școala este de aproximativ 22%. România înregistrează un număr ridicat al tinerilor care nu sunt integrați nici în educație, nici în formare profesională, în 2012 procentul acestora fiind de 16,8%. Numărul nou-născuților și al copiilor abandonați este în creștere și nu este de mirare atâta vreme cât numărul fetelor cu vârsta sub 19 ani însărcinate depășește cifra de 17.000. Violența conjugală este de neacceptat și nu are justificări, doar în ultimii 7 ani, în România, au murit aproape 800 de femei din cauza violenței domestice. O femeie este bătută la fiecare 30 de secunde.

Între 2010 și 2012 au avut loc peste 65.000 de cazuri de violență conjugală și doar în 20% din cazuri s-a dispus începerea urmăririi penale. Dinamica și controlul fenomenului infracțional al traficului de persoane arată că, în 2012, 1.401 persoane au fost victime ale acestui gen. Ponderea arată că 35,5% din acestea sunt minori, iar din rândul minorilor, 88% au fost fete, adolescente cu vârsta între 14 și 17 ani.