Claudia Boghicevici

„Starea de sănătate a angajaților, o preocupare-cheie pentru protecția și eficientizarea muncii”

Starea de sănătate a angajaților trebuie să devină mai mult decât doar o grijă personală a acestora. Starea de sănătate a angajaților, așa cum voi arăta în declarația politică de astăzi, trebuie să devină o preocupare majoră într-un sistem de protecție a muncii despre care ne place să spunem că se dezvoltă și că se ridică la nivelul european. Atât timp cât angajatul face parte dintr-un sistem de protecție, statul român are rolul, dar și obligația, de a arăta o mai mare preocupare pentru sănătatea muncitorilor.

Voi face în continuare referire la rezultatele raportului „Apți pentru muncă”, prezentat recent de către „The Work Foundation”. Calitatea vieții la locul de muncă, dar și capacitatea productivă a forței de muncă din România sunt afectate major în acest moment, conform concluziilor analizei menționate, de către afecțiunile musculo-scheletice ale angajaților. Concret, cea mai comună cauză a afecțiunilor angajaților din România sunt cele provocate de suprasolicitarea fizică. Aproximativ 42% din lucrătorii români raportează, în fiecare an, prezența durerii de spate datorate locului de muncă, acesta fiind unul dintre cele mai ridicate procente la nivelul Uniunii.

Ce spun aceste cifre? Asistența socială ar trebui să reprezinte numai o componentă în combaterea sărăciei în rândul populației vulnerabile. La nivel de ansamblu, strategia de protecție socială ar trebui să urmeze o direcție alternativă, printr-o preocupare sporită pentru sănătatea acelor angajați care deja activează în sistem.

Vorbesc aici despre acei oameni care lucrează zilnic și sunt supuși astfel la o serie de riscuri prin care le este afectată starea de sănătate. Ei trebuie protejați.

Mă refer la acei oameni care, deși au dizabilități sau probleme cronice, ar putea lucra eficient dacă ar fi mai bine stimulați.

Și, nu în ultimul rând, mă refer la acei oameni care preferă acum să beneficieze de asistența socială, deși, după o verificare mai atentă a dosarelor sociale, se constată că sunt, de fapt, apți de muncă. Amintesc în acest caz de un raport recent al Direcției de Inspecție Socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, analiză care relevă faptul că 25% din ajutoarele sociale acordate în țară sub

formă de venit minim garantat sunt ilegale. Avem deci 25% din oamenii asistați social care ar putea deveni parte activă în sistemul muncii.

Vă amintesc că, în momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, s-a acordat o atenție sporită sistemului de sănătate socială, cu scopul imediat de a ridica țara la standardele impuse. După 4 ani, este momentul să acordăm aceeași atenție motivării populației apte de muncă pentru ca aceasta să rămână activă și sănătoasă. România are nevoie de forță de muncă sănătoasă dacă dorim să creștem productivitatea economică.