Neviser Zaharcu

„Statul român trebuie să se implice în continuarea cercetărilor arheologice de la cetatea Troesmis”

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea sărbătorește în acest an 2.000 de ani de la prima menționare scrisă a cetății Troesmis, un sit arheologic de importanță națională și chiar internațională din județul Tulcea. Sunt 2.000 de ani de la prima atestare documentară a orașului Troesmis de către poetul Ovidiu, eveniment dublat și de împlinirea a 150 de ani de la începutul săpăturilor arheologice de aici. Manifestarea va fi omagiată prin organizarea unui colocviu internațional, în luna octombrie a.c., cu participarea unor nume sonore în arheologia antică pe plan internațional, din Germania, Franța, Bulgaria și Slovenia.

Cetatea Troesmis se află în apropierea localității Turcoaia, pe malul Dunării, și are o suprafață de circa 157 de hectare, până acum fiind parțial dezvelite două fortificații militare și o așezare civilă. Primele cercetări arheologice de aici s-au făcut în anul 1865, la inițiativa reprezentantului Franței în Comisiunea Europeană a Dunării, E. Engelhardt, din cetate fiind extrase atunci câteva zeci de inscripții. Cetatea Troesmis a fost unul dintre cele mai importante puncte de la frontiera Imperiului Roman din sud-estul Europei, aici fiind cantonate legiunile V Macedonica și I Italica. La sfârșitul domniei lui Marcus Aurelius (161–180 d.Hr.), una dintre așezări a fost ridicată la rangul de „municipium”, penultimul atins de orașele Imperiului Roman înainte de „colonia”.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea are un parteneriat cu Institutul de Arheologie din București și Academia Austriei, acord ce are drept țintă cercetarea cetății Troesmis și reconstituirea peisajul antic de odinioară. Arheologii au în plan reconstituirea drumurilor, a spațiilor locuite, studierea întregului areal, în cadrul unei cercetări reale și documentate, finanțate exclusiv de partenerii austrieci.

Având în vedere aceste considerente, cred că Ministerul Culturii trebuie să se implice în mod direct în a sprijini continuarea cercetărilor arheologice ale cetății Troesmis. De asemenea, ar fi interesant de aflat de ce România a oprit cercetările acestui sit important în anul 1977 și nu le-a mai reluat de atunci. Prin demersul parlamentar înaintat ministrului culturii sper să obțin răspuns și la întrebarea cu privire la responsabilitatea vandalizării cetății tulcene din ultimii ani, având în vedere cantitățile însemnate de piatră luate din acest spațiu protejat.

*

„Strategia națională pentru sănătate trebuie armonizată cu realitățile din spitale”

România are elaborată Strategia națională pentru sănătate – „Sănătate pentru prosperitate”, aprobată relativ recent în Guvernul României și considerată a fi cea mai complexă măsură de reformă în vederea atragerii de fonduri structurale în perioada 2014–2020, în cadrul Acordului de parteneriat aprobat de către Comisia Europeană și având la bază obiectivele Strategiei „Europa 2020”. Strategia „Sănătate pentru prosperitate” are ca obiectiv primordial consolidarea sistemul de sănătate național, pentru a răspunde echitabil, transparent și concret nevoilor privind asigurarea stării optime de sănătate a populației. Documentul își propune optimizarea condițiilor de eficiență atât ale unităților medicale, cât și a capacității manageriale de a atrage fonduri structurale pentru modernizarea sănătății românești.