Dănuț Bica

„Știm cu toții cine și-a bătut joc de diplomele românești, dar nu facem nimic!”

Diploma de studii a reprezentat cândva, în România, și încă reprezintă în toate statele dezvoltate ale lumii, o certificare de prestigiu a școlii absolvite, indicatorul cel mai concludent al gradului de calificare pe care l-a dobândit titularul ei. Diploma era, până acum câțiva ani, documentul oficial care conferea garanția pregătirii profesionale temeinice deținute de absolvent și diminua teama agentului economic sau a instituției publice angajatoare de a încheia un contract de muncă cu o persoană care susține că știe să facă ceva, are un CV lung și încărcat, dar, în realitate, nu este deloc pregătită pentru exigențele impuse de viitorul loc de muncă.

România, cu bune și rele, a avut un sistem de învățământ performant, care a format medici pentru cele mai bune spitale din Franța, Germania sau Italia, ingineri pentru industria de înaltă tehnicitate a Marii Britanii, a Franței sau a țărilor scandinave, cercetători pentru cele mai prestigioase institute din Statele Unite ale Americii, artiști vocali sau instrumentiști care evoluează cu mare succes pe scenele teatrelor celebre din Viena, Londra sau Milano, precum și mână de lucru calificată pentru șantierele de construcții civile sau industriale din întreaga lume.

Nu ne mândrim îndeajuns cu acești oameni, deși ar trebui să o facem. Partea tragică o reprezintă faptul că, după aproape 30 de ani de tranziție, 3,5 milioane de specialiști, cei mai mulți tineri până în 45 ani, au fost determinați să-și caute șansa la o viață mai bună în alte țări ale lumii, nu acasă la ei, în România.

Conform celui mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite, țara noastră se situează pe locul 2 în topul mondial al creșterii migrației, după Siria, stat lovit de un crunt război civil. Specialiștii afirmă că, în câțiva ani, România ar putea rămâne fără forța de muncă necesară economiei proprii.

Reprezint județul Argeș în Parlamentul României și trebuie să vă spun că, din multe puncte de vedere, noi,

argeșenii, ne putem considera norocoși. Argeșul este situat într-o zonă de excepție a țării noastre, acolo unde se îmbină armonios muntele cu dealul, pădurea cu câmpia, și duce cu sine, alături de o mirifică frumusețe naturală, și o încărcătură istorică și culturală extrem de valoroasă.

Județul Argeș este, de asemenea, puternic dezvoltat din punct de vedere economic, având una dintre cele mai însemnate contribuții la formarea produsului intern brut al României, cu un PIB/cap de locuitor de peste 35.000 euro. În Argeș își desfășoară activitatea cea mai mare companie din România, precum și cel mai mare exportator, Grupul DaciaRenault, care a antrenat, pe orizontală, apariția a zeci de afaceri mici, mijlocii și mari în sectoarele construcțiilor de mașini, pieselor de schimb și serviciilor.

Cu toate aceste premise favorabile, dacă veți întreba pe oricare dintre angajatorii din județ despre greutățile pe care le întâmpină, toți vă vor răspunde că, după marea problemă a absenței unei autostrăzi între Pitești și Sibiu, care să conecteze zona la restul Europei, a doua mare nemulțumire este reprezentată de slaba calitate a forței de muncă disponibile pe piața de profil.