Viorel Ionel Blăjuț

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,

Declarația de astăzi se intitulează „Descentralizarea, sora cea vitregă a regionalizării”.

În campania electorală de anul trecut, USL a promis Iașiului statutul de capitală regională. Se înțelegea că noii guvernanți aveau de gând să pună în practică proiectul de reformă administrativ-teritorială. De altfel, regionalizarea alături de modificarea Constituției deveneau cele două proiecte de bază ale USL pentru anul 2013, adică pentru acest an!

Prin regionalizare, se urmărea în principal un transfer al puterii de decizie de la centru în plan regional, transfer atât de necesar inițierii unor proiecte cu fonduri europene.

Dar pentru că făina cea bună se macină întotdeauna în capitală, majoritatea orașelor mari au intrat imediat într-o competiție acerbă pentru a câștiga titlul de reședință regională. Au rezultat numeroase dezbateri interesante, care făceau apel la specialiști calificați, dar și la modele europene. Iașiul a părut de la început favoritul pentru a fi desemnat capitala regiunii Moldovei și datorită sprijinului promis de guvernanți, dar și, mai ales, grație prestigiului de care se bucură acest oraș-simbol peste tot în țară.

Dar a trecut un an de când USL se lăuda cu acest proiect și regionalizarea s-a transformat în descentralizare, un fel de soră vitregă a reformei administrativ-teritoriale. Cum descentralizarea, care se va face prin asumarea răspunderii Guvernului, propune ca majoritatea serviciilor publice să fie realizate pe plan local, ne întrebăm care mai pot fi avantajele acestui proiect pentru comunitățile locale?

Dacă respectivele instituții vor trece de la Guvern în subordinea consiliilor locale și județene, dar resursele financiare, și așa puține, vor rămâne la București, atunci descentralizarea va însemna doar un proiect eșuat. Pe plan local, nu există fondurile și nici pârghiile financiare necesare pentru a asigura funcționarea optimă a structurilor descentralizate ce țin de domeniile sănătății, agriculturii, mediului, muncii, tineretului și sportului, transporturilor, culturii și turismului. Așadar, obiectivul urmărit – și anume ca administrația publică să dobândească o eficiență mai mare – va rămâne un simplu vis. Sau încă o promisiune electorală neîndeplinită!

În aceste condiții, cine garantează că descentralizarea va putea fi pusă în practică? Și, mai important, cine va plăti dacă nu va avea succes?

Vă mulțumesc.

Deputat Viorel Blăjuț, Colegiul uninominal nr. 12, Iași.