Ion Marcel Ciolacu

Stimate domnule președinte, Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi aș vrea să vă vorbesc despre o reușită de-a noastră comună, indiferent de culoarea politică pe care o reprezentăm în această sală.

Sigur că, de-a lungul sesiunilor parlamentare, am reușit să rezolvăm sau măcar să ameliorăm diverse probleme cu care țara noastră s-a confruntat, însă modificările legate de procesul de adopție le consider un plus de valoare pentru contribuția concretă pe care Guvernul a adus-o contextului social actual.

În trecut, România s-a confruntat cu nenumărate critici în ceea ce privește procedura adopțiilor, atât a celor interne, cât și a celor internaționale. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a comunicat că, în total, anul trecut au fost adoptați intern peste 820 de copii și alți 13 internațional, cei mai mulți din București, dar și din județele Prahova, Dolj, Brașov, Bihor și Constanța. Cadrul normativ în domeniu, până acum, era caracterizat de unele neajunsuri, unele etape ale procesului de adopție fiind netransparente. De aceea, toate eforturile Ministerului Muncii, ale reprezentanților agențiilor, ale ONG-urilor din domeniul de referință au fost îndreptate spre reanalizarea principiilor care stau la baza adopției și spre flexibilizarea procesului conex.

Astfel, făcând referire punctual la modificările ce vor intra în vigoare, am să vă menționez câteva dintre ele, esențiale pentru simplificarea unor etape, precum și pentru reducerea unor termene, cu scopul de a evita extinderea fără temei justificat a soluționării dosarelor. Drept urmare, noile dispoziții procedurale presupun reducerea termenelor instanțelor judecătorești aferente celor trei etape ale procesului de adopție: declararea adoptabilității, încredințarea în scopul adopției și încuviințarea acesteia.

În legătură cu membrii familiilor adoptatoare, oricăruia dintre ei li se va acorda un concediu de acomodare, cu o durată de până la 90 de zile, precum și o indemnizație lunară pe durata încredințării, în vederea adopției unui copil cu vârsta mai mare de doi ani. Totodată, fără a suferi pierderi salariale, vor avea dreptul de a beneficia de timp liber de până la 40 de ore pe an pentru a se ocupa de evaluările impuse pentru obținerea atestatului și a potrivirii practice. La fel de important este că termenul de valabilitate a atestatului de familie adoptatoare se va dubla, el fiind valabil pe o perioadă de doi ani, potrivit noilor măsuri. Pe de altă parte, se va elimina termenul de doi ani care corespundea statutului de copil adoptabil, de acum înainte fiind păstrat până când acesta va împlini vârsta de 14 ani, când i se va oferi posibilitatea de a-și exprima singur opțiunea referitoare la statutul anterior.

Susțin astfel de modele de reușită, precum este cel în domeniul adopțiilor, și consider că poate fi o sursă de inspirație pentru cei care nu vor să facă o practică uzuală din indiferență. Așa cum spuneam, fiecare copil are dreptul la ocrotire părintească și cred că putem optimiza șansele unor astfel de categorii vulnerabile, cărora le-a fost privat prematur și independent de voința lor echilibrul oferit de familie.