Szabó Ödön

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Dați-mi voie să mă întorc la legea inițială, pe care am început să o dezbatem în momentul de față în plenul Camerei Deputaților.

Legea inițială prevedea foarte simplu două lucruri.

Nu pot ocupa funcții de conducere cei care au picat examenul.

Și nu pot ocupa funcții de conducere cei care nu s-au prezentat la examen.

Întrebarea logică a doamnei vicepreședinte a fost, în comisie: atunci cine? Dacă cei care nu s-au prezentat nu pot fi numiți, iar cei care s-au prezentat au picat și nimeni n-a trecut examenul, atunci cine este din sistemul de învățământ care poate fi numit director?

Răspunsul este – absolut – zero. Nimeni nu ar fi putut să fie numit.

Deci legea inițială era proastă, pentru că avea o fractură de logică foarte clară. Unu la mână.

Doi la mână. În momentul în care s-a ajuns ca în sfârșit, după opt ani de zile, să se realizeze un concurs, concursul organizat pentru directori în toamna lui 2016 a fost un concurs la care nu s-a realizat nicio întrebare, nici una singură, despre Legea educației naționale. Deci a fost un concurs oral și scris unde cel care era intervievat și trebuia să ajungă director sau director adjunct într-o școală nu a fost întrebat nimic despre Legea educației naționale. A fost întrebat despre multe alte lucruri, dacă măgarul are copite sau nu. Dar nimic nici despre management instituțional, nici despre ceea ce înseamnă legea de bază a învățământului, Legea educației naționale, nici despre Legea calității în învățământ și așa mai departe. A doua chestiune foarte importantă.

A treia chestiune foarte importantă. În ianuarie, domnul ministru a făcut un lucru extrem, extrem de important și bun. Aveam școli unde nu aveam directori, pentru că în legea veche se spunea că nu pot fi numiți nici aceia care au picat, nu pot fi numiți nici aceia care n-au participat. Atunci ce să faci cu școala? S-o închizi pentru că nu este nimeni să semneze o hârtie? Nu. Foarte bine a făcut domnul ministru că a suspendat aplicarea vechii prevederi în acest context, ceea ce era prevăzut într-un ordin de ministru.

Și a patra chestiune foarte importantă. Da, poate fi introdus un asemenea principiu. Nu știu de ce să ne gândim însă doar la directori. Pică pe capete profesori din învățământul preuniversitar la examenele de titularizare, la examenele de definitivat și umplem ulterior catedrele cu aceștia, pentru că nu avem alții.

Deci, dacă vrem să aprobăm un principiu, atunci să-l aprobăm de la cap la coadă. Dacă nu putem să-l aprobăm, atunci de ce îl aprobăm doar pentru o parte din sistem, care trebuie, într-adevăr, să fie în sistemul de management?

Deci este o discuție politicianistă, dați-mi voie! Cei care cunosc realitățile în zonele rurale, exact de care vorbea și domnul coleg, anterior, unde sunt la o școală circa opt profesori titulari, dacă sunt, sau poate este un singur profesor titular, restul sunt – și alții știu realitatea din județe –, sunt cu detașare sau doar pe perioada unui an școlar, pentru că sunt suplinitori...