Szabó Ödön

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Trebuie să vă spun foarte sincer că sunt mirat de faptul că această lege, se pare, nu va fi votată în unanimitate. Dintr-un motiv foarte simplu. Legea nu vorbește despre prelungirea duratei de învățământ în ceea ce privește zona liceală, ci, așa cum și-a asumat România, așa cum foarte bine a spus domnul coleg Zisopol, România și-a asumat, inclusiv în perioada în care președintele țării era domnul Traian Băsescu, faptul că va da posibilitatea și va deveni obligatorie grădinița în România.

În momentul de față există o discrepanță reală între frecventarea grădiniței în mediul urban și mediul rural. 98% din copiii din mediul urban frecventează o grădiniță.

Acest procent este undeva de 53% până în 75% – este plaja în funcție de zonă, de izolare și așa mai departe – în mediul rural.

Toți specialiștii, cei care se pricep puțin la învățământ, spun că acest decalaj, această lipsă de participare în zona preșcolară – deci, practic, în grădiniță – nu poate fi recuperată decât foarte greu în perioada învățământului primar 0–IV.

Deci tocmai zonele marginalizate, copiii care sunt în zone marginalizate, care nu frecventează învățământul în grădiniță, vor avea posibilitatea să recupereze foarte greu acest decalaj, având un _background_ inclusiv social și familial care nu-i ajută în recuperarea acestui decalaj.

În acest context, inițiativa vine și spune că având în vedere că în România există mai multe programe guvernamentale, inclusiv europene, de construire de grădinițe, de 2.500 de grădinițe și creșe, există Programul național de dezvoltare locală, există un program al Băncii Mondiale în cadrul Ministerului Educației, există program în cadrul Programului operativ regional, construirea de grădinițe, deci cel puțin 3 surse de finanțare, în momentul de față, pentru construcția de grădinițe, acest proiect este viabil. Cu atât mai mult cu cât pentru zona rurală nu neapărat grădinițele noi sunt o problemă, întrucât grădinițele există, ci faptul că nu merg copii la grădiniță este o problemă.

Fizic, în 1989 aveam mai mulți copii înscriși în grădinițe decât sunt acum, pentru că efectiv aveam mai mulți copii. Grădinița exista și atunci. În loc de 13 copii sau 14 copii vor fi 15-20, dacă această lege va fi adoptată.

Efectiv nu înțeleg cei care spun că este model european: România și-a asumat – și, ulterior, de aici, se spune că se vor abține de la vot.

Eu sper ca totuși parlamentarii să fie mai deștepți decât propriii lideri de partid.

Vă mulțumesc.