Iulian Iancu

## Stimați colegi,

Acest proiect de opinie este unul dintre cele mai importante, pentru că vizează redefinirea politicilor energetice la nivel european, distinge România cu un program punctual, respectiv de reducere cu 10 milioane tone echivalent petrol până în 2020. Dar, ce este cel mai important, atrage atenția că, în condițiile actuale, în care securitatea energetică a devenit prioritatea numărul 1 pe agenda politică a Uniunii Europene, și în condițiile în care, într-o lume dependentă de petrol, a vorbi despre securitate energetică este, practic, o iluzie, în aceste condiții, eficiența energetică devine cea mai importantă decizie a statelor membre ale Uniunii Europene. Dintre acestea, România, din fericire, are cel mai mare potențial, respectiv astăzi pierdem 4,2 miliarde de euro în fiecare an în sistemul energetic, numai în sistem energetic, dar, la nivel național, pierderile sunt între 6,8 și 7,4 miliarde de euro.

Cu alte cuvinte, doar 50% reducere și am putea să rezolvăm problema definitiv, problema Ministerului Educației sau a Ministerului Sănătății.

Însă problema pe fond se pune în transpunerea acestui proiect într-un plan național de acțiune pentru eficiență energetică, plan care are ca prioritate domeniul, în special domeniul cu cel mai mare consum de energie, respectiv clădirile. În România, 40% din consumul de energie se realizează în clădiri; 30% din deșeuri sunt ale clădirilor; 20% din apele uzate sunt în clădiri.

Cu alte cuvinte, ne trebuie un plan național de acțiune și de punere în operă a acestui proiect, cu un prim și principal obiectiv – reducerea cu 50% a consumului actual de energie pe care-l realizăm în aceste clădiri. Poate nu ați fost atenți, dar 80% din timpul nostru îl desfășurăm în clădiri.

Pe lângă acest obiectiv, principalul obiectiv se mută către sectorul energetic, unde avem o cifră de afaceri de 28 de miliarde de euro și 101 mii de oameni angajați. Aici avem pierderi de la zona de producție până la zona de utilizare în aparate electrocasnice ale energiei, atât electrice, cât și a gazelor naturale. Vedeți presiunea care se exercită prin liberalizarea prețurilor și presiunea pe care o înregistrează fiecare consumator casnic în bugetul familiei.

De aceea, pentru noi toți, cred, prioritatea numărul 1 este să ducem la bun sfârșit acest plan național de acțiune pentru eficiență energetică și să transpunem în legislație specifică, primară și secundară, principalele măsuri întreprinse prin redefinirea politicilor energetice la nivel european.

Soluția – și cu asta închei, stimați colegi – va veni dinspre o revoluție a tehnologiei la care România este obligată să fie parte, o revoluție digitală, o revoluție a _smart gridului_ și a aparaturii _smart_ atât de măsurare, cât și cea de utilizare electrocasnică.

Cel mai mare beneficiu însă îl vor avea consumatorii casnici spre care cu toții cred că ar trebui să ne îndreptăm atenția prin măsurile legislative pe care urmează să le luăm. Vă mulțumesc.