Iulian Iancu

Stimați colegi,

Am vrut să intervin pentru că aș vrea să rămână în dezbaterea noastră de astăzi o abordare care vine în susținerea colegilor noștri, a comisiei de specialitate, și care se adresează la două din temele pe care le-au subliniat în raport, respectiv cea de solidaritate și cea de abordare strategică.

În primul caz, noi vorbim acum de o megatemă, nu de o temă obișnuită, și vorbim de un efect al unor cauze pe care nu le-am gestionat.

Mă refer aici la statele Uniunii Europene și la marile puteri ale planetei. Și mă refer în mod special la problemele legate de securitate, schimbări climatice și inegalitate socială.

Drept care anul 2015 a început cu trei mari vulnerabilități. Pe primul loc inegalitatea socială, pe locul doi criza liderilor politici și pe locul trei scăderea democrației, creșterea secesionismului și a naționalismului.

Iată că aceste cauze negestionate au determinat un astfel de efect. Cum putem reacționa pentru gestiunea corectă a unui astfel de efect? S-a pus problema – și de către colegii noștri – a solidarității. E-n regulă. Solidaritate, dar solidaritatea trebuie definită. Solidaritatea trebuie să aibă criterii. Solidaritatea trebuie să aibă o directivă europeană prin care trebuie stabilite aceste criterii prin care statele membre ale Uniunii Europene au o procedură foarte clară atunci când se pune problema refugiaților. Adică nu pot intra refugiații pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene fără ca să existe o locație specială în care acei oameni sunt filtrați, analizați, documentați, identificați – de la datele de identificare personală până la starea de sănătate și originea, și cauzalitatea, și principala cauză a prezenței lor acolo. După care, odată stabilite aceste lucruri, trebuie să existe niște criterii după care ei sunt repartizați în cadrul unui stat sau al statelor membre ale Uniunii Europene. Nu pot să meargă oriunde, cum se întâmplă după legislația actuală. Nu pot să se miște după bunul-plac, pentru că trebuie să existe o gestiune privind locația, privind alimentarea, privind starea de sănătate, privind medicamentele. Toate aceste lucruri trebuie să aibă un cadru legal.

Iar aceasta se traduce în ceea ce spuneau colegii noștri: abordare strategică.

Cu alte cuvinte, în abordarea strategică ar trebui să avem în vedere și cauzele. Cauzele, revin la principalele provocări, care sunt: securitate, schimbări climatice și inegalitate socială.

Dacă ele, în ultimul an, s-au agravat și nu s-au diminuat...