Gabriel Berca

## Stimați colegi,

Criza economică a determinat două instituții bancare importante, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană, să solicite țărilor Uniunii Europene reducerea salariilor în sistemul bugetar. În pofida opoziției sindicatelor, o serie de țări europene, dintre care Irlanda, Ungaria,

Letonia, au trecut deja la politici de restricționare a cheltuielilor destinate salariilor bugetarilor.

Pe de altă parte, un raport al Organizației Internaționale a Muncii privind evoluția salariilor în 2009 avertiza, de curând, că încetinirea dezvoltării economice și creșterea prețurilor vor avea un impact negativ îndeosebi asupra persoanelor cu venituri salariale mici și chiar asupra celor cu venituri medii. Consecința imediată va fi, potrivit aceluiași raport, amplificarea tensiunilor și izbucnirea unor conflicte sociale greu de controlat. Aș menționa în această ordine de idei faptul că în urmă cu câteva luni președintele Băncii Centrale Europene recomanda țărilor din zona euro să reducă salariile din sistemul public pentru a-și recâștiga competitivitatea, fără a cheltui mult peste mijloacele de care dispun. De altfel, se cunoaște faptul că una dintre exigențele Fondului Monetar Internațional impusă țărilor care i-au solicitat împrumuturi, între care se află și România, a fost ca acestea să-și diminueze cheltuielile alocate funcției publice.

Sub presiunea organismelor internaționale, actualii guvernanți s-au hotărât să grăbească elaborarea unei legi destinate reformării sistemului de salarizare a bugetarilor.

Ca unul care am făcut parte din Guvernul Tăriceanu, mă văd obligat să reamintesc faptul că, în toamna anului trecut, fostul ministru liberal al muncii și, respectiv, reprezentanții sindicatelor și patronatelor căzuseră de comun acord asupra principiilor ce urmează să stea la baza unei noi legi unitare de salarizare pentru toți cei care lucrează în sistemul public. Și, pentru a nu denatura adevărul, menționez că Partidul Democrat a fost singurul partid care a refuzat să facă parte din grupul de lucru ce urma să analizeze, în octombrie 2008, detaliile legate de noua lege.

Săptămâna trecută, premierul Boc ne-a anunțat decizia Executivului prin care noua lege a salarizării angajaților din sistemul public va exprima un raport de 1/15 între salariul minim de bază și salariul maxim. Premierul a promis, totodată, că noul sistem de salarizare va fi implementat până în 2012 și că, în timp ce salariile mari vor fi înghețate, cele foarte mici vor crește substanțial.

## Stimați colegi,

Acest tip de salarizare unitară este absolut necesar pentru o economie căreia îi trebuie un sistem de referință. Cum rămâne, însă, cu echivalarea funcțiilor? Deocamdată, nu avem o grilă prin care funcția și statutul profesional să fie recunoscute.

Declarația mea politică de astăzi nu are ca obiect criticarea Guvernului pentru intenția acestuia de a reforma sistemul de salarizare a bugetarilor, dar, în calitatea mea de liberal și membru al unui partid aflat în opoziție, nu pot să nu constat că o lege care ignoră principiul performanței va conduce, în mod inevitabil, la demotivarea salariaților bugetari performanți, care se vor îndrepta spre alte sectoare. Pe de altă parte, nu se vor mai ocupa posturile rămase vacante, astfel încât administrația va rămâne cu oameni tot mai slab pregătiți sau, și mai grav, vor rămâne doar clienții politici. De aceea, atrag atenția guvernanților că se impune elaborarea unui nomenclator de funcții bugetare pe baza unor grile pentru fiecare sistem, separat. În cazul în care criteriile echivalării funcțiilor vor fi stabilite la întâmplare riscăm să instigăm categoriile sociale unele împotriva altora.