Dragoș Gabriel Zisopol

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea acestei propuneri legislative.

Am să vă dau citire din expunerea de motive, ca să fiu foarte concret și bine înțeles, de ce a fost nevoie să eliminăm acest alin. (7[1] ).

Aplicarea acestei norme juridice în această formă este contestată vehement de cadrele didactice care au predat această disciplină la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, de la nivelul de învățământ primar, în anii școlari anteriori, pe motivul că se consideră profund discriminate, întrucât:

1. Colegii lor de facultate cadre didactice din învățământul primar de la clasele cu predare în limba română pot preda limba română.

2. Sunt calificate având studii pedagogice care atestă competențele profesionale corespunzătoare pentru a preda limba română, precum și competențele specifice pentru a desfășura activitatea didactică la nivelul învățământului primar, în condiții adecvate, identic cu cadrele didactice care predau la secția română limba română.

3. Au susținut examen în limba română pe parcursul formării inițiale a obținerii definitivatului și al gradelor

didactice, având astfel competențele recunoscute de Ministerul Educației Naționale.

4. În unele cazuri, au scris programele școlare de predare a limbii române, ca limbă nematernă, și au conceput manualele din care învață elevii, fiind cele mai în măsură să predea această disciplină.

5. Li se interzice dreptul de a preda disciplina Limba și literatura română, pe motiv că nu ar avea calificarea necesară. La acest moment sunt peste 3.000 de cadre didactice în această situație.

Vreau să vă spun că sunt și multe alte argumente. În susținerea acestor contestații s-au exprimat și alți actori sociali interesați, precum și una dintre universitățile prin care se realizează formarea acestor cadre didactice, care din poziția sa afirmă, cu privire la inițiativa Ministerului Educației Naționale de a reglementa studierea limbii române... Am să vă dau un simplu și un singur citat: „Instituția noastră exprimă anumite rezerve în legătură cu formularea: «În învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale orele de limba și literatura română, prevăzute în planurile de învățământ, sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate»”, formulare pe care o consideră prea tranșantă.

În continuare, UBB justifică că, în acest moment, din nomenclatorul specializărilor la nivel de licență lipsește specializarea „limba română, ca limbă nematernă”, iar absolvirea secției de Limba și literatura română nu asigură pregătirea profesională și psihopedagogică necesară predării limbii române pentru non-nativi.

Sunt și multe alte argumente.

Pentru acestea, pe care nu le voi citi, pentru că le puteți descoperi dumneavoastră, citind motivațiile, Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în favoarea propunerii legislative.