Varujan Vosganian

Stimați colegi,

Despre aceste proteste, și nu numai despre cele din 10 august, s-a vorbit foarte mult.

Opinia mea este că aceste proteste sunt un fenomen mai complex decât poate părea la prima vedere de la tribuna parlamentară.

Aceste proteste, în primul rând, sunt eterogene. La ele participă oameni foarte diferiți: de la oameni care pur socializează până la oameni agresivi, precum și oameni de bună-credință, care în acest fel își manifestă nemulțumirea față de rezultatele ultimilor 30 de ani.

De aceea, în opinia mea, o abordare exclusiv politică a acestor proteste nu va duce nicăieri.

Am văzut aici că spun colegi că populația a fost agresată și putem să acceptăm acest lucru, dacă socotim câte plângeri s-au făcut și câte persoane au necesitat îngrijiri.

În același timp, mă surprinde că aceia care vorbesc despre persoanele care au fost agresate nu-i evocă și pe jandarmii care au fost agresați.

Și atunci când vorbesc de plângerile penale nu evocă și plângerile pe care le-au făcut jandarmii.

În acest context, orice abordare partinică nu va duce la un rezultat scontat. Fiecare va încerca să exagereze, să accentueze dimensiunea care-i convine și nu vom face decât să adâncim nedumerirea, patimile sau fanatismele din rândul populației.

Ieri am spus, în Biroul permanent, și repet astăzi: noi nici măcar nu suntem pregătiți, în Parlament, să purcedem la o astfel de dezbatere.

A spus Președintele României: „Românii au fost gazați!” Au spus liderii PNL: „Românii au fost gazați!”; chiar și colegul nostru de la USR a folosit acum termenul acesta: „Românii au fost gazați!”

În clipa în care intrăm cu un astfel de bagaj lingvistic într-o asemenea dezbatere e limpede că nu suntem pregătiți să o facem și nu vom face decât să agravăm și mai mult nedumeririle.

Vă rog să-mi permiteți să vă citesc din Dicționarul Explicativ al Limbii Române ce înseamnă „a gaza” atunci când vorbim despre oameni: 1. a lansa gaze toxice într-o zonă, în timp de război, pentru a distruge în masă; și 2. a expune o persoană sau un grup de persoane acțiunii gazelor toxice într-o încăpere închisă, pentru a le ucide.

Așadar, în ambele situații, e vorba de acțiunea premeditată de a ucide. În primul caz, folosind armament

de nimicire în masă. Și, în al doilea rând, folosind un mecanism pe care istoria ni-l amintește, în spații închise, în care persoanele respective n-au nicio șansă.

Dacă ceea ce s-a întâmplat în Piața Victoriei seamănă cu armamentul de nimicire în masă de la Verdun sau cu spațiile de gazare din lagărele de concentrare, vă las pe dumneavoastră să evaluați.

De aceea eu spun așa: ca lucrurile să se lămurească, trebuie să lăsăm instituțiile abilitate, care au, totuși, o anumită neutralitate și o anumită expertiză, și un alt bagaj de informații, să lămurească lucrurile acestea; noi să preluăm concluziile și să încercăm în spațiul public să conciliem, să abordăm acest fenomen complex în toată amplitudinea lui și să nu încercăm fiecare să tragem foloase politicianiste, pentru că asta nu va lămuri nimic, ci, dimpotrivă, va agrava faliile din societate.