Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 iunie 2009
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Adrian Năstase
Discurs
## Stimați colegi,
Nici nu știu dacă să vorbesc pe dreptul la replică sau pe chestiunea de procedură sau pe chestiunea legată de credibilitatea și demnitatea Parlamentului. Mi-e teamă că prin aceasta ni s-a întins o capcană. Cred că un om de bun-simț care, chiar dacă a terminat o școală pentru tinichigii, tot ar putea să înțeleagă că dacă art. 147 din Constituție spune că deciziile Curții Constituționale se aplică doar pentru viitor, o cerere din partea procurorului general, despre care este totuși presupus că a terminat cel puțin o școală de tinichigii, nu poate să solicite Parlamentului aplicarea acestui articol din Constituție și aplicarea retroactivă a unei decizii a Curții Constituționale de la 1 octombrie 2008, pentru a reface votul dat regulamentar de către Parlament în 13 august 2008.
Această problemă era atât de simplă și de clară, încât eu urmăresc cu atenție aceste dezbateri și zbaterea doamnei președinte pentru a impune o soluție pe care absolut nimeni n-o înțelege din această sală și cred că nici măcar colegii de la PD-L, pentru că... nu e problema mea, până la urmă, și nu este, în definitiv... eu astăzi la ora 13.00 trebuia să explic la Curtea Supremă ce se întâmplă cu pixurile din campania electorală, mai sunt două dosare care au pornit, când v-am rugat, de altfel, să fiți de acord să pornim aceste procese. Eu n-am o problemă cu justiția, sunt obișnuit, sunt deja pregătit și pe temele de procedură penală. Este o nouă specialitate pe care am dobândit-o.
Dar vreau să vă spun că se creează un precedent absolut inadmisibil. Deci, în măsura în care veți accepta să se refacă acest vot, aplicându-se neconstituțional o decizie care a modificat regulamentul, într-adevăr, dar fac o paranteză, chiar dacă am fi aplicat noile norme din regulament, în condițiile votului din 13 august, când rezultatul a fost 150 de voturi la 120, chiar în acele condiții, votul era valabil. Și dacă vă uitați pe deciziile Curții Constituționale, veți vedea că, similar, în situații în care s-a pus problema unor voturi pentru legi organice sau legi ordinare, s-a spus că dacă numărul de voturi pentru legile respective corespundea legilor organice, atunci votul era acceptat ca fiind valabil.
Nu intru în astfel de detalii tehnice, pentru că aceasta este, până la urmă, o problemă politică prin care procurorul general care, după părerea mea, dacă am fi avut un ministru de justiție serios, ar fi trebuit ministrul să ceară demiterea procurorului general pentru astfel de cerere, dacă a citit-o, pentru că este inadmisibil să invoci art. 147 din Constituție pentru a cere refacerea unui vot din Cameră.
Vreau să vă reamintesc, celor care nu știu, că aceste proceduri au fost stabilite în urmă cu 15 ani. Ar trebui să reluăm toate voturile și toate hotărârile din ultimii 15 ani – sunt vreo 620 de hotărâri – care ar trebui revotate, mergând pe teoria doamnei Kövesi. Puteți să acceptați așa ceva? Și atunci, problema pe care a avut-o, de bun-simț, Biroul permanent, în condițiile în care, sigur, nu funcționează întotdeauna pe telecomandă, problema s-a pus dacă tratăm întâi problema admisibilității unei astfel de cereri. Pentru că, până la urmă, a existat un raport al Comisiei juridice, în urmă cu nu știu câte luni, s-a votat atunci, vă aduceți aminte dezbaterile de la acel moment, ce mai era nevoie de făcut aici?