Vă prezint Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul II al anului 2011.
În perioada 1 iulie – 30 decembrie 2011, comisia și-a desfășurată activitatea atât în cadrul celor 44 de ședințe în plen, stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaților, cât și în cadrul subcomisiilor sale de analiză.
În semestrul II al anului 2011, s-au înregistrat la comisie 337 petiții. Au fost primiți în audiență 36 de cetățeni, au avut loc 5 audieri în cadrul plenului acesteia și 2 deplasări în teritoriu.
Din totalul petițiilor înregistrate pe rol în comisie, un număr de 104 petiții vizează probleme legate de justiție. Principalele aspecte semnalate de petiționari vizează: refuzul procurorului de a administra în faza de urmărire penală toate probele în apărarea învinuitului/inculpatului; tergiversarea cercetărilor, având drept consecință dispariția unor probe sau neclarificarea în timp util a situației juridice a învinuitului/inculpatului; încălcarea drepturilor la apărare în faza de urmărire penală; practica judiciară neunitară în toate domeniile dreptului, astfel încât spețe similare să dea soluții diferite de către instanțe, și prelungirea nejustificată a procesului, cu afectarea gravă a drepturilor părților.
Având în vedere că prin natura lor aspectele sesizate nu puteau fi documentate de comisie, s-a solicitat, după caz, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, relații în legătură cu probleme ce formau obiectul petițiilor.
În semestrul II al anului 2011, au fost adresate comisiei 51 de petiții cu reclamații din sfera problematicii sociale, fapt ce indică o semnificativă creștere a nemulțumirii cetățenilor față de modul în care drepturile lor sociale sunt respectate de instituțiile publice cu atribuții legale în domeniu.
Memoriile prin care ni se sesizau erori în calculul drepturilor de pensie continuă să fie și cele mai numeroase în totalul memoriilor cu tematică socială. Principalele nemulțumiri ale petenților se referă la: modul în care sunt luate în considerare adeverințe care certifică perioade de activitate în grupele I și II de muncă; întârzieri în revizuirea la cerere a pensiilor – mai ales a pensiilor militare, și nepunerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești privind acordarea unor drepturi de pensie.
Comisia a constatat o creștere a numărului petenților care reclamă faptul că, drept urmare a reîncadrării în grad de handicap de către comisia teritorială de specialitate, drepturile lor au fost diminuate sau chiar sistate, fără ca starea lor de sănătate să fi suferit o ameliorare semnificativă. Persoanelor respective nu li se aduc la cunoștință, într-un mod accesibil și în timp util, modificările actelor normative care stabilesc criteriile social-medicale de încadrare în grad de handicap. Comisia consideră că este necesară o îmbunătățire semnificativă a acestui aspect.
Comisia a remarcat în semestrul II al anului 2011 apariția unor memorii care reclamă posibile abuzuri și erori în aplicarea regulamentelor Uniunii Europene care
reglementează în domeniul transportabilității, beneficiilor de securitate socială. Doamna Moroianu Eugenia Elena, dosar nr. 34/16.247, cu domiciliul actual în Germania, a sesizat comisia cu privire la modul în care Casa Județeană de Pensii Timiș a emis o decizie privind acordarea unor drepturi de pensie comunitară, pentru ca la distanță de câteva luni să anuleze documentul și să constituie debit pe numele petentei. Comisia s-a adresat Casei Naționale de Pensii Publice în vederea îndreptării erorii semnalate de petentă, pentru a recomanda acestei instituții verificarea pregătirii structurilor teritoriale cu competențe în materie.
În ceea ce privește domeniul administrației publice, s-au înregistrat în evidența comisiei un număr de 37 de memorii vizând săvârșirea unor posibile abuzuri de către primari, consilieri locali și prefecți, dar și de către funcționari aparținând aparatului administrației publice locale și județene.
Problematica sesizată se referă, în majoritatea cazurilor, la nereguli în activitatea comisiilor locale și județene de aplicare a fondului funciar, la refuzul punerii în aplicare a unor hotărâri judecătorești, la administrarea defectuoasă a patrimoniului public și a fondurilor bugetului local, la existența unor conflicte între primari și autoritatea locală deliberativă, precum și între aleșii locali și prefecți.
În acest ultim registru se înregistrează mai multe memorii adresate comisiei noastre de către primari și președinții de consilii județene care sesizau asupra unor sincope majore în relația cu reprezentantul Guvernului în teritoriu, inclusiv a unor conduite abuzive manifestate de prefecți față de respectivii aleși locali, având ca efect blocarea activității unităților administrativ-teritoriale, prin emiterea unor acte ilegale, ulterior anulate de către instanța de judecată.
Pentru clarificarea aspectelor conflictuale semnalate, comisia a hotărât în anumite cazuri invitarea la un dialog a reprezentantului instituției prefectului. Astfel s-a procedat și în dosarul nr. 34/16.180 privind săvârșirea unor posibile abuzuri de către prefectul județului Teleorman, ce ar fi produs comunității locale și cetățenilor județului importante prejudicii. Cu toate că membrii comisiei au hotărât în unanimitate invitarea la discuție a domnului Teodor Nițulescu, prefectul județului Teleorman, invitație ce a fost reiterată de mai multe ori, aceasta nu a fost onorată.
Cu referire la modul în care reprezentantul în teritoriu înțelege să își desfășoare activitatea, putem menționa cu titlu de exemplu memoriul adresat comisiei noastre de către domnul Mihai Claudiu Tusac, primarul municipiului Mangalia, dosarul nr. 34/16.194, care sesiza o serie de abuzuri comise împotriva sa de domnul Claudiu Iorga Palaz, prefectul județului Constanța.
Astfel, în 2009, prefectul județului a dispus prin Ordinul nr. 522 din 17.12.2009 încetarea mandatului de primar a domnului Mihai Claudiu Tusac pentru o presupusă stare de incompatibilitate. Domnul Tusac, adresându-se instanței, obține prin sentința civilă a Tribunalului Constanța o sentință definitivă și irevocabilă, anularea respectivului ordin. Cu toate acestea, prefectul județului Constanța dispune din nou încetarea mandatului de primar al domnului Tusac prin Ordinul nr. 763 din 14.11.2011, vizând aceeași presupusă stare de incompatibilitate, fără a lua în considerare prevederile legale aplicabile într-o atare speță și fără a ține cont de faptul că o instanță de judecată se pronunțase anterior definitiv și irevocabil cu autoritatea lucrului judecat și în aceeași cauză.
În perioada de referință au fost înaintate comisiei un număr de 23 de memorii privind recunoașterea și acordarea drepturilor prevăzute de legile fondului funciar. Principalele aspecte sesizate de petiționari se referă la dificultățile întâmpinate în fața comisiilor locale și județene de fond funciar în recunoașterea unor probe materiale, lipsa de preocupare a autorităților locale în depunerea tuturor diligențelor pentru asigurarea suprafețelor de teren necesare reconstituirii dreptului de proprietate, dar și punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești definitive și învestite cu formulă executorie privind punerea în posesie.
Întrucât numărul de petiții primite de la persoanele condamnate penal aflate în penitenciarele din România cunoaște creșteri de la o perioadă la alta, în cursul lunii octombrie 2011 s-a efectuat o analiză în plenul comisiei noastre, la care a participat conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, respectiv: directorul general, șefii direcțiilor de inspecții penitenciare, ale siguranței deținerii și regim penitenciar, precum și din cadrul direcției medicale.
Pe acest fond, în vederea aplicării întocmai a legislației privind executarea pedepselor privative de libertate și a reducerii numărului de reclamații din acest domeniu, s-a stabilit ca Administrația Națională a Penitenciarelor trebuie să se implice într-o măsură mai mare pentru îndrumarea, coordonarea și controlul personalului din subordine.
În domeniul educației, comisia a fost din nou sesizată în legătură cu imposibilitatea unor studenți de a obține diplomele de licență de la Universitatea „Spiru Haret”, exemplificative fiind memoriile adresate de doamna Geampalia Eugenia din Tulcea, rămase nesoluționate încă din semestrul anterior, precum și dosarul nr. 34/16.256 reprezentând memoriul domnului Coicheci Cristian din Tulcea, ambii menționând că în sesiunea iulie 2009 au susținut și promovat examenul de licență, conform adeverințelor eliberate de Universitatea „Spiru Haret”, dar când au înaintat Universității „Spiru Haret” cereri de eliberare a diplomei de licență, au fost informați de respectiva universitate că Ministerul Educației „nu a aprobat tipărirea formularelor tipizate ale diplomelor de licență.”
Membrii comisiei au hotărât invitarea la comisie a celor implicați în rezolvarea problemei diplomelor de la Universitatea „Spiru Haret” și, după mai multe invitații neonorate, până la urmă, în ședința comisiei noastre din 13 decembrie 2011 a fost audiat ministrul educației, însoțit de consilieri ai săi, reprezentanții Universității „Spiru Haret” neonorând nici de această dată invitația la audieri.
Deoarece la audieri nu s-au prezentat toate părțile implicate, comisia a hotărât ca după ce ministerul va fi în posesia punctelor de vedere ale tuturor autorităților competente în legătură cu problemele de rezolvat, respectiv conducerea Universității „Spiru Haret”, ARACIS și Consiliul Național al Rectorilor, să fie organizată o nouă audiere.
La aceeași audiere s-a încercat clarificarea situației și rezolvarea problemelor privind neonorarea, de către minister, a plăților la unele investiții în învățământ, respectiv pentru reparațiile capitale, reabilitarea și consolidarea unor școli finanțate din fondul alocat de bugetul de stat pe baza unei hotărâri a Guvernului, situație semnalată în mai multe petiții adresate comisiei noastre.
În ceea ce privește relația comisiei noastre cu autoritățile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiții, s-a constatat că există un mare număr de petiții, 73, la care nu s-a primit răspuns în termenul de 30 de zile prevăzut
de Regulamentul Camerei Deputaților și de Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.
Din totalul celor 337 de petiții înregistrate la comisie pe semestrul II al anului 2011, un număr de 28 mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acționeze pentru rezolvarea acestora. Trebuie să subliniem faptul că în proporție de 18% petițiile au fost întemeiate, autoritățile competente dispunând soluții favorabile petenților.
Mulțumesc, doamna președinte.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.