Ioan Dîrzu

## Stimați membri ai Parlamentului,

În ceasul cel mai greu al istoriei noastre europene, după lungi eforturi de a înțelege, simți și trăi proiectul european, România este pusă în fața unei ostilități nejustificate din partea unor națiuni pe care le credeam și vrem să le credem în continuare prietene: Germania, Austria și Olanda. Acestea nu doresc să facem parte din marea familie a statelor membre Schengen, în ciuda idealurilor și eforturilor tuturor românilor.

Istoria noastră modernă demonstrează că am fost mereu pentru Europa. Elita politică românească pașoptistă a înțeles, încă din fașa construcției statului național și unitar român, că viitorul nostru va fi în Europa. Liderii politici interbelici au unit Regatul României cu ceea ce însemna sistemul de drept internațional și cultura politică a Europei acelor vremuri.

România a fost prima țară din Europa Centrală și de Est care a avut relații oficiale cu Comunitatea Economică Europeană, în 1974 semnându-se o serie de acorduri pentru facilitarea schimburilor comerciale. Pe tot parcursul istoriei noastre postdecembriste, clasa politică românească și-a asumat integrarea în Uniunea Europeană și a realizat-o.

Acum, România luptă împreună cu celelalte 27 de state pentru consolidarea democrației, a statului de drept, a sistemului de protecție a drepturilor omului și a uniunii politico-economice, depunând toate eforturile instituționale de a rămâne un partener fidel și puternic în Uniune.

Până în prezent, România a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare aderării la Spațiul Schengen. Evaluarea celor șapte domenii de interes – cooperare polițienească, protecția datelor, consulate, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre – a concluzionat că România îndeplinește condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen. Activitatea continuă, profesionistă și recunoscută a Poliției de Frontieră, a structurilor Ministerului Afacerilor Interne, a Brigăzii Antitero a Serviciului Român de Informații, precum și a altor instituții cu atribuții în domeniul securității naționale reprezintă garanția unei Europe fără frontiere, sigure și din care să facă parte și România. Sunt mii de români care, de mai bine de 10 ani, muncesc încontinuu pentru a păstra și îmbunătăți standardele impuse de Convenția de aplicare a Acordului Schengen. Printre ei, diplomații Ministerului Afacerilor Externe depun eforturi uriașe să convingă statele membre că diferendele politice nu-și au locul într-o situație obiectivă, unde respectarea normelor de drept european are prioritate.

În prezent, România aplică toate dispozițiile acquis-ului Schengen și acționează, astfel, ca un membru _de facto_ , cu o contribuție semnificativă la însăși securitatea Spațiului Schengen, gestionând cu responsabilitate și eficiență peste 2.000 km de frontieră externă a Uniunii Europene, cu cheltuieli acoperite din bugetul de stat.

Chiar președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu ocazia prezentării discursului privind starea Uniunii Europene, a declarat că statul român a îndeplinit toate condițiile care se impun pentru intrarea în Spațiul Schengen.