Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 octombrie 2013
Declarații politice · adoptat
Elena Ramona Uioreanu
Discurs
„Stop cămătăriei mascate! Este necesar ca BNR și instituțiile statului să înceapă verificarea firmelor care acordă credite!”
Vin astăzi la tribuna Parlamentului să vă semnalez următoarea stare de fapt: o firmă din Cluj, cu obiect de activitate principal, conform Oficiului Registrului Comerțului, „comerțul cu autoturisme și vehicule ușoare sub 3 tone”, a reușit „performanța” de a credita timp de mai bine de 10 ani, cu dobânzi mai mari decât cele practicate de cămătari, peste 15.000 de persoane din toată țara, fără a fi deranjată de nicio instituție a statului și fără nicio reacție publică oficială a BNR, în ciuda sesizărilor făcute de cetățenii care s-au trezit în postura de victime ale unui sistem de tip financiar-bancar neautorizat.
Cum s-a procedat? Firma în cauză a înființat așa-numitele grupuri de persoane sub pretextul de a se ajuta reciproc să achiziționeze imobile, să facă lucrări de reabilitare a unor construcții sau chiar să cumpere materiale. Regula era simplă: firmele sau persoanele fizice aderau la grup după ce completau o cerere, precizau ce anume vor să cumpere și plăteau o taxă inițială de 1,6% din valoarea bunului solicitat (suma solicitată) plus TVA și o garanție imobiliară. După ce treceau de faza de includere în sistem, „clienții” firmei erau obligați să plătească rate lunare, comision de administrare, prime lunare de asigurare a bunului pus gaj, asigurare de deces, totul exact ca în situația unor credite accesate de la instituții financiar-bancare cu acte în regulă. Doar că pentru întârzierea la plată oamenii erau obligați să plătească dobânzi de 55% pe an, aplicabile la obligațiile restante, prevedere care i-a lăsat pe drumuri pe foarte mulți dintre oamenii intrați în sistemul de creditare practicat de firma în cauză, fără ca nimeni, niciodată, să deranjeze firma în cauză nici măcar cu o întrebare despre legalitatea practicării acestei activități, care necesită autorizări speciale din partea statului și a BNR.
Sistemul a fost dat în vileag de un notar, implicat indirect în această poveste, care a avut curiozitatea de a vedea dacă firma, care oferea credite cu generozitate unor oameni naivi și disperați să-și rezolve o problemă de moment, are autorizațiile legale pentru a practica acest tip de activități cu regim special. Răspunsul primit de la BNR a fost previzibil: firma nu are avizul BNR pentru activități financiar-bancare și nici nu este înscrisă în Registrul instituțiilor financiare nebancare din România al BNR.
Povestea este una lungă și complicată, iar două avocate au reușit în instanță să demonstreze faptul că firma în cauză nu funcționa legal pe acest domeniu de activitate, să salveze de la un dezastru financiar câțiva oameni păcăliți de credite acordate facil.
Acesta a fost doar un exemplu dintr-un domeniu scăpat, din punctul meu de vedere, de sub control în România. Nimeni nu are o evidență clară a firmelor care acordă credite populației fără să aibă temeiul legal pentru a practica astfel de activități, autorizațiile de funcționare specifice instituțiilor financiar-bancare sau celor cu regim special. Consider că este momentul să punem stop acestor practici, să facem diferența între legal și ilegal. Instituțiile statului trebuie să treacă la verificarea la sânge a tuturor celor care anunță prin mass-media, în special locală, acordarea de credite în condiții excepționale, fără posibilitatea de a fi ușor de identificat și fără a avea afișat un număr de autorizație simplu de verificat.