Mihăiță Găină

„Strategia de reindustrializare a României”

Prezenta declarație politică este prilejuită de un recent eveniment peste care am considerat că nu ar trebui să trecem fără a-i sublinia importanța și actualitatea. Concret, mă refer la o primă întâlnire a Comisiei Consultative de elaborare a Documentului de Politică Industrială, denumit și Strategia de reindustrializare a României. Întâlnirea a fost organizată de Ministerul Economiei și vreau să-i felicit pe demnitarii care au reluat, sper cu mai mult succes, o temă care a fost adusă în dezbaterea publică și înainte de alegerile din decembrie 2012, mai ales prin simpozioanele Comitetului Național pentru Dezvoltare, inițiate de domnul senator Mircea Geoană.

Pentru moment, din Comisia Consultativă privind Politica Industrială fac parte, potrivit unui comunicat, manageri și proprietari de mari companii românești și multinaționale, bancheri, reprezentanți ai mediului academic, consultanți financiari, avocați și jurnaliști. La rândul său, Comitetul Național pentru Dezvoltare cuprinde personalități internaționale și naționale cu expertiză în dezvoltarea economică. Membrii români fac parte din toate partidele parlamentare.

O primă idee și sugestie ar fi aceea să nu se mai meargă în paralel, să tot reluăm tema reindustrializării. Ar fi mai eficient ca ambele organisme să-și dea mâna și să colaboreze pentru a ajunge într-adevăr la un document național de politică industrială, pe deplin fezabil și aplicabil, în acord cu situația actuală a economiei și a societății românești.

În al doilea rând, consider că o strategie viabilă pentru România nu poate face abstracție de complementaritatea economiei noastre cu acelea ale statelor Uniunii Europene și cu tendințele economiei și pieței globale. Vorbind în acest domeniu de Uniunea Europeană, trebuie să avem în vedere documentul programatic al acesteia, și anume: Agenda Europa 2020. Potrivit Agendei Europa 2020, pentru statele membre UE se prevede, printre altele, o rată medie de ocupare a forței de muncă de 75% în rândul populației cuprinse între 20 și 64 de ani _._ Aceasta ar însemna pentru noi ca pe parcursul următorilor 10–12 ani, la rata de ocupare a populației din prezent a României, să creăm un plus de circa 1.000.000 de noi locuri de muncă _._ În acest context, sunt convins că, fără un program politic de reindustrializare, care să vină cu o contribuție importantă în crearea de noi locuri de muncă, nu vom reuși să atingem standardele Agendei Europa 2020.

În actualele împrejurări, ne confruntăm, ca români și ca stat, cu venituri bugetare reduse, cu subocuparea populației apte de muncă, cu salarii și pensii mici, cu datorii și deficite bugetare. Sunt probleme reale, care nu pot fi soluționate de azi pe mâine. Pe termen scurt, trebuie să le controlăm, să găsim echilibrele dinamice potrivite și să căutăm soluții de depășire temporară. Însă ele nu vor fi soluționate niciodată dacă aceste măsuri temporare, de etapă, nu fac parte dintr-un proces și proiect pe termen lung, dacă nu acționăm asupra cauzelor din care provin. Or, cauzele țin de subcapacitatea economică a țării. Pe termen lung, trebuie să dezvoltăm capacitatea economică a României. Se pot imagina și pune în aplicare mai multe căi de realizare a acestei probleme. Aici este bine-venită contribuția și participarea specialiștilor, a cetățenilor și politicienilor.