Camelia Margareta Bogdănici

„Strategia națională de sănătate 2014–2020”

În ultima perioadă, foarte mulți politicieni și-au adus aminte că sănătatea reprezintă o prioritate. Toți au realizat că nevoia de sânge este acută, că sunt pacienți cu boli rare, cum este scleroza amiotrofică laterală, pe care trebuie să-i ajutăm. Dar, din păcate, uneori totul nu este decât un spectacol mediatic.

Toate aceste probleme medicale sunt bine cunoscute și implementate în Strategia națională de sănătate 2014–2020, cunoscută sub denumirea „Sănătatea pentru prosperitate”, care a apărut într-o nouă variantă în perioada vacanței parlamentare (o primă variantă a fost lansată în decembrie 2013).

Voi evidenția câteva aspecte, pe care trebuie să le cunoaștem cu toții, din această Strategie națională de sănătate:

– Acest document reprezintă un instrument-cadru care dorește să se alinieze la direcțiile formulate de „Strategia Europa 2020”, dar și la cadrul general de dezvoltare al politicilor de sănătate realizate de experții Băncii Mondiale, respectiv „Analiza funcțională a sectorului de sănătate în România”.

– Datele Eurostat arată că România este pe locul II în UE (dar, atenție, din coadă!) după speranța de viață, pe ultimul loc fiind Bulgaria. Durata de viață este de 70,1 ani la bărbați (cu un deficit de 6,5 ani față de UE) și 77,5 ani la femei (deficit de 4,9 ani față de UE).

– Din păcate, același loc codaș (penultimul loc) îl ocupă România și în ceea ce privește transfuziile de sânge. Avem doar 1,7% donatori pentru populație, față de 6% în UE.

Fiind medic, m-am implicat mereu în acțiuni de donare de sânge. Ca deputat, am organizat astfel de acțiuni, dar fără a face un spectacol din aceste acțiuni.

Vă prezint câteva dintre propunerile trimise Ministerului Sănătății pentru a crește numărul donatorilor:

– organizarea unui program de recoltare și în weekend, mai ales pentru persoanele foarte ocupate, care nu doresc să beneficieze de ziua liberă, dar doresc să salveze vieți;

– mediatizarea persoanelor care donează onorific de cel puțin 3 ori pe an;

– introducerea centrelor de transfuzii în sistemul de urgență, cu sporuri corespunzătoare și cu creșterea numărului personalului angajat;

– creșterea numărului de bonuri de masă de la 7 bonuri la 10 bonuri (pentru acele persoane care donează doar pentru aceste bonuri);

– transport gratuit în ziua recoltării (există această facilitate doar în unele orașe);

– facilități fiscale (reducerea taxelor locale) pentru persoanele cu un număr mare de donări (minimum 4), pe o perioadă de cel puțin 2 ani.

Un alt aspect, care nu este cunoscut de populație, este faptul că numărul paturilor se va reduce drastic, conform datelor din Strategia de sănătate.

Este simplu doar să privim cum piramida serviciilor medicale se răstoarnă și vom înțelege că, an de an, numărul paturilor din spitale va fi micșorat. Astfel, dacă în 2011 erau 129.524 de paturi, în 2013 erau doar 123.127, deficit de 6.397 de paturi, iar până în 2020 procentul finanțării pentru paturile din spital va scădea de la 42% în 2012, la circa 25% în 2020.