## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu** _— prim-ministrul Guvernului Rom‚niei_ **:**
Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Domnilor mini∫tri,
Dragi rom‚ni,
M„ aflu ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„, pentru a solicita votul Parlamentului pentru modificarea structurii ∫i compozi˛iei Guvernului pe care-l conduc, Ón baza votului de Ónvestitur„ dat de Legislativ pe 28 decembrie 2004.
Decizia pe care o va lua ast„zi Parlamentul Ón privin˛a restructur„rii Guvernului reprezint„ un moment de cotitur„ pentru Rom‚nia.
Spun acest lucru, deoarece dumneavoastr„, parlamentarii, ve˛i face ast„zi o alegere fundamental„ pentru ce se va Ónt‚mpla cu Rom‚nia Ón perioada
urm„toare ∫i pentru modul Ón care vor tr„i rom‚nii. Ve˛i alege Óntre trecut ∫i viitor. Ave˛i puterea s„ l„sa˛i Rom‚nia Ón˛epenit„ Óntr-un blocaj politic, f„r„ institu˛ii capabile s„ valorifice succesul ader„rii la Uniunea European„, dar ave˛i ∫i puterea s„ da˛i rom‚nilor un guvern apt s„ finalizeze integrarea european„, s„ creasc„ bun„starea rom‚nilor ∫i s„ accelereze dezvoltarea societ„˛ii, astfel Ónc‚t s„ ajungem la un nivel de trai similar celui din celelalte ˛„ri europene.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Solicitarea pe care o fac, de schimbare a structurii ∫i compozi˛iei Executivului, este Ón conformitate cu art. 85 alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, precum ∫i cu art. 3 alin. (2) ∫i art. 37 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Restructurarea Guvernului are un rol clar. Despre acest lucru doresc s„ v„ vorbesc Ón continuare.
Œn decembrie 2004, prin Programul de guvernare, Guvernul pe care-l conduc ∫i-a asumat obiectivul strategic ca Rom‚nia s„ adere la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007 cu temele f„cute. Ne-am Óndeplinit promisiunea, dar, a∫a cum am mai spus, faptul c„ am aderat la Uniunea European„ nu Ónseamn„ c„ ne-am ∫i integrat Ón Uniunea European„.
Integrarea Ón Uniunea European„ este un proces complex, de durat„, care presupune transform„ri radicale Ón toate domeniile societ„˛ii, pentru ca pulsul Rom‚niei s„ bat„ Ón ritm european.
Dup„ 1 ianuarie 2007, obiectivul strategic al Guvernului a devenit automat finalizarea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ Ón noul context de ˛ar„ membr„ cu drepturi depline a Uniunii Europene.
Cine crede c„ odat„ intra˛i Ón Uniunea European„ tematica european„ nu mai este de actualitate se Ón∫eal„. Œn realitate, evolu˛ia economiei ∫i a Óntregii societ„˛i, precum ∫i activitatea tuturor structurilor institu˛ionale sunt indisolubil legate de integrarea european„, de aceea este absolut necesar ca Guvernul s„ se restructureze acum, dup„ aderarea la Uniunea European„. Doar un guvern restructurat va putea s„ gestioneze noua agend„ impus„ de statutul Rom‚niei de ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene ∫i s„ fac„ fa˛„ noilor raporturi institu˛ionale pe care acesta le presupune.
Obiectivul strategic al restructur„rii Guvernului este, a∫adar, asigurarea capacit„˛ii Executivului de a realiza integrarea Ón Uniunea European„ la parametrii ∫i Óntr-un ritm care s„ fac„ rapid din Rom‚nia o ˛ar„ cu adev„rat european„.
Un guvern restructurat, flexibil ∫i compatibil cu noua agend„ european„ va putea s„ valorifice oportunit„˛ile pe care ni le ofer„ statutul de ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene. Aceasta va duce la cre∫terea nivelului de trai pentru rom‚ni datorit„ cre∫terii competitivit„˛ii economiei, dezvolt„rii pie˛ei muncii ∫i investi˛iilor masive Ón sectoare cheie.
Rom‚nia are nevoie de un guvern restructurat ∫i pentru c„ este necesar ca arhitectura institu˛ional„ a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/13.IV.2007
Executivului s„ fie compatibil„ cu noua sa agend„ prioritar„ ce ˛ine de postaderare.
De aceea, v„ propun ca prin comasarea ∫i desfiin˛area unor ministere Guvernul Rom‚niei s„ aib„ Ón componen˛„ 15 portofolii ministeriale, un ministru de stat, un ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul ∫i, desigur, prim-ministrul.
Prin formula de restructurare pe care am conceput-o, cre∫tem performan˛a actului Executiv. Un guvern restructurat va r„spunde, de asemenea, Ónc„ unei realit„˛i impuse de aderarea la Uniunea European„. Dac„ p‚n„ la aderare rela˛ia cu Uniunea European„ se concentra mai ales la nivel central, dup„ 1 ianuarie 2007 rela˛ia cu Uniunea European„ este Ón egal„ m„sur„ o problem„ care prive∫te toate structurile societ„˛ii, toate categoriile sociale ∫i pe to˛i cet„˛enii.
De aceea, am g‚ndit restructurarea astfel Ónc‚t Guvernul s„ reprezinte to˛i îjuc„torii“ ∫i s„ poat„ ac˛iona Ón interesul lor. De exemplu, pentru a reprezenta sectorul de afaceri ∫i Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, adic„ principala surs„ de dezvoltare economic„, am creat Ministerul pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii, Comer˛, Turism ∫i Profesii Liberale, pentru a corela politicile economice cu politica fiscal„ ∫i bugetar„, am creat Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor.
Ca s„ promov„m ocuparea for˛ei de munc„, incluziunea social„ ∫i egalitatea de ∫anse ∫i s„ reducem contribu˛iile de asigur„ri sociale cu 6%, transform„m vechiul Minister al Muncii Ón Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse.
Œncuraj„m ∫i sus˛inem integrarea social„ a tinerilor prin corelarea politicilor educa˛ionale formale ∫i nonformale, care vor fi puse Ón aplicare de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului.
Ca s„ avem o structur„ institu˛ional„ flexibil„, care s„ gestioneze afacerile europene, precum ∫i elaborarea ∫i aplicarea strategiei postaderare, am desfiin˛at Ministerul Integr„rii Europene ∫i am creat Departamentul de Afaceri Europene, Ón subordinea direct„ a prim-ministrului, ∫i exemplele pot continua.
Un element-cheie al restructur„rii, pe care vreau s„-l punctez, este c„ genul de retoric„ politic„, cum ar fi: îCe caut„ ungurii Ón Guvern?“, îCe face blonda de la... ∫tiu eu ce partid?“ sau îPe ce portar de minister se mai sup„r„ pre∫edintele?“, nu face parte din agenda Guvernului restructurat. Acest Guvern este construit pentru a gestiona doar probleme reale ale cet„˛enilor.
De fapt, prin restructurarea Guvernului, contribuim Ómpreun„ la emanciparea vie˛ii politice din Rom‚nia de crizele, de incidentele ∫i de tensiunile curente care s-au manifestat Ón ace∫ti doi ani de mandat.
Ne concentr„m pe agenda impus„ de modernizarea Rom‚niei, relans„m competi˛ia politic„ intern„, l„s‚nd la o parte simpla obsesie electoral„ a popularit„˛ii Ón sondajele de opinie Ón favoarea competi˛iei pentru competen˛„ ∫i capacitate pentru atingerea standardelor europene, cu alte cuvinte, facem saltul de la simpla lupt„ pentru putere ∫i influen˛„ la lupta pentru performan˛„, competen˛„ ∫i compatibilitate cu Uniunea European„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Restructurarea Guvernului ne va permite s„ punem Ón practic„ agenda prioritar„ care rezult„ din angajamentele asociate perioadei postaderare ∫i din cre∫terea calit„˛ii vie˛ii cet„˛enilor. Ea spore∫te capacitatea institu˛ional„ a Guvernului de a r„spunde nevoilor cet„˛enilor dup„ aderarea la Uniunea European„. Din acest motiv, nu am fost de acord ca restructurarea s„ se fac„ Ónainte de momentul ader„rii, a∫a cum au cerut unii.
Scopul meu a fost ca restructurarea s„ nu fie doar un gest de complezen˛„ sau prilej de taifas politic, ci s„ corespund„ agendei postaderare a Rom‚niei.
Or, Guvernul restructurat are priorit„˛ile stabilite cu claritate. Lupta Ómpotriva corup˛iei r„m‚ne la v‚rful agendei, continu„m reforma justi˛iei at‚t pentru a ne consolida instrumentele prin care s„ cur„˛„m via˛a politic„ de corup˛ie, c‚t ∫i pentru a ajunge la un act de justi˛ie de factur„ european„, aplic„m proiecte ∫i programe care ne permit s„ reducem diferen˛ele de dezvoltare dintre regiunile Rom‚niei ∫i decalajele care ne separ„ de celelalte ˛„ri europene, ac˛ion„m pentru a asigura o rat„ Ónalt„ de absorb˛ie a fondurilor europene ca surs„ de dezvoltare.
Numitorul comun al tuturor politicilor guvernamentale este unul singur: cre∫terea nivelului de trai al popula˛iei prin venituri mai mari ∫i locuri de munc„ mai multe ∫i mai sigure.
Pentru a Óndeplini aceste obiective, restructurarea Guvernului va cre∫te eficien˛a ini˛iativelor ∫i politicilor guvernamentale Ón domeniile vitale pentru Rom‚nia: infrastructur„, educa˛ie, s„n„tate, agricultur„.
Astfel, modernizarea infrastructurii accelereaz„ dezvoltarea economic„ a unei ˛„ri ∫i Ói aduce stabilitate. Am Ón vedere mai multe tipuri de infrastructuri asupra c„rora ne vom concentra Ón perioada urm„toare.
Infrastructura de transport. Dezvoltarea re˛elei de autostr„zi ∫i modernizarea re˛elei de c„i ferate ne permit s„ atragem investi˛ii, Óncurajeaz„ deschiderea pie˛ei ∫i conecteaz„ Rom‚nia la fluxurile de comunicare ∫i de transport din Europa.
Infrastructura energetic„. Urm„rim cre∫terea performan˛ei energetice, diversificarea resurselor de energie, conectarea ∫i implicarea Rom‚niei Ón noua politic„ energetic„ european„ care este Ón curs de realizare.
Infrastructura comunica˛ional„. Dup„ cum ∫ti˛i, direc˛ia Ón care mergem este trecerea la societatea informa˛ional„. Continu„m s„ lu„m m„suri pentru cre∫terea accesului la internet ∫i la serviciile informa˛ionale, precum ∫i pentru integrarea acestui tip de servicii Ón activit„˛ile economice.
™i, Ón sf‚r∫it, a∫ dori s„ men˛ionez infrastructura de mediu, pentru c„ Ón acest domeniu punem accent pe gestionarea durabil„ a resurselor de ap„ ∫i ale solului, pe asumarea de c„tre companii a normelor europene Ón domeniu, pe derularea unor proiecte care s„ previn„ sau s„ reduc„ riscul producerii de calamit„˛i naturale, pe protejarea mediului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/13.IV.2007
Concomitent cu dezvoltarea infrastructurii, continu„m s„ investim Ón oameni, a∫a cum am propus de altfel ∫i Ón proiectul de strategie postaderare.
Ac˛ion„m Ón acest scop pe dou„ paliere: primul — investi˛ia Ón educa˛ie. ™coala rom‚neasc„ va continua s„ beneficieze de cel mai amplu program de investi˛ii lansat vreodat„ Ón Rom‚nia. Continu„m ∫i programul de reform„ a sistemului, astfel Ónc‚t tinerii s„ aib„ o formare profesional„ care s„ le permit„ s„-∫i g„seasc„ locuri de munc„ stabile ∫i bine pl„tite. La efortul propriu al Guvernului se adaug„ ∫i fondurile europene care vin prin Programul opera˛ional sectorial de dezvoltare a resurselor umane. Pe l‚ng„ investi˛ia Ón educa˛ie ∫i Ón formare profesional„, acest program vizeaz„ ∫i atragerea ∫i men˛inerea c‚t mai multor persoane pe pia˛a muncii, inclusiv prin includerea categoriilor defavorizate.
Al doilea palier este legat de dezvoltarea cercet„rii ∫i a inov„rii. Aici vom continua s„ cre∫tem finan˛area cercet„rii ∫i s„ lu„m m„suri pentru asumarea îAgendei Lisabona“. ™coala rom‚neasc„ trebuie s„-∫i reformeze curricula pentru a se adapta la aceast„ nou„ realitate, iar resursele financiare ∫i umane trebuie gestionate competitiv de universit„˛i ∫i de institutele de cercetare.
Dezvoltarea sistemului de s„n„tate va contribui la cre∫terea calit„˛ii vie˛ii cet„˛enilor. Fondurile alocate acestui domeniu au crescut substan˛ial, dar ce este mai important este c„ banii merg c„tre proiecte care s„ sporeasc„ starea de s„n„tate a oamenilor ∫i care s„ vin„ Ón ajutorul celor suferinzi.
Ministerul S„n„t„˛ii va ini˛ia programe din fonduri proprii, cum ar fi pentru diabet ∫i transplant, ∫i va cre∫te finan˛„rile pentru programe Ón derulare pe domenii cum ar fi: oncologie, cardiologie ∫i altele.
Alte direc˛ii Ón care vom ac˛iona: vom evalua starea de s„n„tate a fiec„rui cet„˛ean, vom continua crearea de cabinete medicale la sate, vom dota spitalele cu aparatur„ performant„ ∫i cu ambulan˛e, vom muta accentul Ón sistemul sanitar de pe spitalizare pe medicina primar„.
Cel de al patrulea domeniu strategic Ón care va ac˛iona Guvernul este agricultura ∫i dezvoltarea rural„.
Modernizarea agriculturii ∫i cre∫terea competitivit„˛ii produselor rom‚ne∫ti sunt dou„ obiective principale pe care trebuie s„ le Óndeplinim pentru a scoate sectorul rural din s„r„cie ∫i subdezvoltare. Fondurile europene, ajutoarele de stat pentru agricultur„, extinderea pie˛elor financiare Ón mediul rural sunt doar c‚teva instrumente pe care le vom folosi Ón acest scop. Dezvoltarea rural„ va viza modernizarea satului rom‚nesc prin investi˛ii masive Ón infrastructur„ ∫i prin diversificarea activit„˛ilor economice.
Programele ∫i proiectele din aceste sectoare cheie vor fi sus˛inute ∫i cu fonduri europene, prin intermediul programelor opera˛ionale sectoriale aferente.
Gestionarea eficient„ a finan˛„rilor de la Bruxelles ne va permite s„ progres„m rapid Ón aceste domenii, ∫i nu numai.
Œn formula de restructurare pe care o propun, Guvernul va putea s„ contribuie, al„turi de celelalte institu˛ii de la nivel local ∫i regional implicate Ón acest domeniu la cre∫terea capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor europene.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Aceste lucruri de care v-am vorbit p‚n„ acum reprezint„ agenda real„ a Rom‚niei.
Din p„cate, Ón ultimii doi ani, la aceasta s-au ad„ugat o agend„ rezidual„ ∫i una parazitar„.
Agenda rezidual„ a vizat readucerea Ón actualitate a unor teme legate de trecut, care au alimentat dezbateri, dar f„r„ s„ se ajung„ la niciun rezultat concret, palpabil.
Dar cea mai grav„ a fost predominan˛a agendei parazitare, m„ refer aici la acel bruiaj permanent al vie˛ii publice ∫i al activit„˛ii Guvernului prin teme ca alegerile anticipate sau bile˛elele, precum ∫i prin jocuri de culise. Singurul rezultat al acestei agende parazitare a fost c„ structurile puterii ∫i-au m„cinat Óncrederea, energia ∫i oportunit„˛ile prin declara˛ii mai mult sau mai pu˛in agresive.
Guvernul care este ast„zi Ón fa˛a Parlamentului vine nu doar cu o structur„ nou„, ci ∫i cu un angajament ferm pentru a r„m‚ne ancorat Ón agenda real„ a Rom‚niei ∫i cu un refuz categoric de a consuma banii publici pe subiecte care ar fi trebuit s„ ajung„ la co∫ul de gunoi.
De aceea, lansez Ónc„ de acum o invita˛ie la parteneriat cu cet„˛enii, cu celelalte institu˛ii ale statului, cu O.N.G.-urile, cu mediul de afaceri, pentru a reu∫i s„ aducem calitate, comunicare ∫i transparen˛„ Ón via˛a rom‚nilor.
Este vorba de un parteneriat care s„ treac„ de barierele ideologice ∫i s„ vizeze rezolvarea problemelor reale ale rom‚nilor.
Aceast„ invita˛ie la parteneriat este expresia unei deschideri reale c„tre dialog pe teme de importan˛„ strategic„, inclusiv cu cei cu care am avut polemici ∫i confrunt„ri p‚n„ acum.
Parlamentul Rom‚niei este ast„zi principalul partener al Guvernului. Azi suntem aici pentru a v„ solicita votul pentru restructurare, dar este fundamental ca Parlamentul Rom‚niei ∫i Guvernul Rom‚niei s„ se sus˛in„ reciproc ∫i s„ coopereze pentru finalizarea integr„rii.
Ca prim-ministru, ∫tiu c„ ini˛iativele Parlamentului ∫i complementaritatea Executivului cu Legislativul pot fi o resurs„ pentru Rom‚nia, de aceea vreau ca prezen˛a mea Ón Parlament s„ devin„ o regul„. Am s„ vin regulat Ón Parlament, pentru a discuta tocmai proiecte ce ˛in de integrarea european„.
Un alt parteneriat pe care-l dore∫te Guvernul este cu Comisia European„. Tocmai pentru c„ vrem s„ fim o ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene, o ˛ar„ credibil„ ∫i pe care se poate conta, pentru membrii Guvernului a merge la Bruxelles va Ónsemna s„ mearg„ la serviciu. Aceasta Ónseamn„ reprezentarea activ„ a intereselor Rom‚niei Ón procesul de luare a deciziilor la nivel european, precum ∫i contribu˛ia substan˛ial„ a Rom‚niei la relansarea proiectului european.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/13.IV.2007
Un parteneriat extrem de important pentru Guvern este cu mediul de afaceri ∫i cu reprezentan˛ii sindicatelor ∫i ai patronatelor. Acest lucru se vede clar din configura˛ia echipei guvernamentale pe care o propun ∫i din m„surile pe care le vom lua Ón continuare pentru a cre∫te nivelul de via˛„ al rom‚nilor ∫i competitivitatea economic„, reducerea contribu˛iilor de asigur„ri sociale cu 6% este un exemplu concret Ón acest sens.
Vreau s„ subliniez ∫i parteneriatul cu regiunile de dezvoltare ale Rom‚niei.
Guvernul nu este un guvern al bucure∫tenilor, construim un parteneriat cu comunit„˛ile locale pentru alocarea corect„ a fondurilor de la bugetul de stat, astfel Ónc‚t banii s„ fie investi˛i Ón dezvoltare, ∫i nu Ón cump„rare de voturi. Este Ón egal„ m„sur„ un parteneriat pentru utilizarea corect„ a fondurilor europene.
Œn acest context, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ luna viitoare voi organiza o Ónt‚lnire cu reprezentan˛ii regiunii de nord-vest a Rom‚niei pentru a discuta despre absorb˛ia fondurilor europene Ón aceast„ zon„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
A∫ vrea s„ clarific, Ón continuare, ceea ce nu este acest Guvern restructurat, tocmai pentru a nu l„sa loc la specula˛ii sau b‚rfe.
Œn primul r‚nd, nu suntem un guvern de criz„. Suntem un guvern pentru o guvernare normal„, performant„, func˛ional„. Avem obiective strategice, a∫a cum v-am ar„tat deja, avem un proiect de strategie postaderare Ón discu˛ie cu societatea civil„ ∫i cu clasa politic„, cu partidele parlamentare.
Avem un program de guvernare votat de Parlament Ónc„ din 2004, cu alte cuvinte, avem o direc˛ie clar„.
Nu suntem un guvern creat s„ preg„teasc„ alegeri anticipate. Singurele alegeri pe care le preg„tim Ón acest an sunt cele pentru Parlamentul European, Ón conformitate cu Tratatul de aderare. Asta nu Ónseamn„ c„ nu suntem un guvern care s„ accepte lucruri care ˛in de agenda curent„, ∫i a∫ vrea s„ fie clar c„ nu voi accepta s„ devenim un guvern al improviza˛iei, al propagandei ∫i al populismului costisitor pentru dezvoltarea societ„˛ii.
Nu suntem un guvern al luptei politice. Am scos conflictul politic din actul de guvernare, iar timpul ob˛inut Ól folosim pentru a ne ocupa de agenda european„, economic„, institu˛ional„, social„, adic„ de problemele reale ale oamenilor.
Nu suntem niciun ring de b„taie, ci o echip„ care va munci mai mult, nu ne vom consuma Ón scandaluri care s„ am‚ne decizii importante pentru ˛ar„.
Suntem o echip„ care are energie ∫i prospe˛ime, sunt oameni tineri care intr„ Ón Cabinet, dup„ cum a˛i v„zut, ∫i care r„m‚ne consecvent„ ofertei electorale a Partidului Na˛ional Liberal de la alegerile din anul 2004.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Exist„ multe agende ∫i interese paralele sau chiar Ón opozi˛ie cu agenda real„ a Rom‚niei, iar unii pot fi tenta˛i s„ transforme restructurarea Guvernului Óntr-o nou„ surs„ de conflict ∫i de scandal.
Eu v„ invit ast„zi pe to˛i s„ v„ g‚ndi˛i ∫i s„ evalua˛i cu mult„ aten˛ie momentul politic actual, cu riscurile ∫i amenin˛„rile pe care le prezint„ pentru Rom‚nia.
Eu Ómi asum r„spunderea pentru acest Guvern ∫i v„ invit ∫i pe dumneavoastr„ s„ v„ asuma˛i r„spunderea pentru a proteja Rom‚nia de riscuri reale.
™i am s„ v„ Ómp„rt„∫esc c‚teva lucruri care m„ preocup„. Nu sunt simple temeri, ci tendin˛e instalate Ón Rom‚nia Ón ultima vreme. Astfel, instabilitatea politic„ din ultima vreme a diminuat — ∫i dac„ va continua va diminua Ón viitor — capacitatea Executivului de a men˛ine ritmul integr„rii ∫i a ne aduce contribu˛ia specific„ Rom‚niei la agenda Uniunii Europene. De asemenea, ea dilueaz„ autoritatea Guvernului. De exemplu, nu putem vorbi de o reform„ total„ a justi˛iei Ón acela∫i timp cu men˛inerea unor controverse cu institu˛iile care fac actul de justi˛ie, nu putem face ∫i guvernare ∫i scandaluri Ón acela∫i timp.
Œnt‚rzierile Ón procesul de integrare european„ sunt un alt risc. Œn loc s„ punem Ón practic„ politici ∫i m„suri necesare integr„rii, noi ne-am preocupat s„ g„sim argumente ∫i contraargumente Ón dispute politice.
Integrarea european„ nu mai este o chestiune ce ˛ine de diploma˛ie, ci de munca de zi cu zi a structurilor statului ∫i a societ„˛ii, iar tocmai faptul c„ s-a Ónt‚rziat finalizarea strategiei de postaderare Óntr-o form„ agreat„ de to˛i actorii politici ∫i de societatea civil„ demonstreaz„ modul Ón care aten˛ia poate fi mutat„ de la agenda integr„rii.
Reprezentarea necoordonat„ a intereselor Rom‚niei Ón Parlamentul European cred c„ este o alt„ amenin˛are ∫i v„ propun ca, Ón loc s„ ne cert„m pe teme sterile, s„ c„dem de acord ca grupul de europarlamentari s„ se Ónt‚lneasc„ lunar cu reprezentan˛ii Guvernului pentru a discuta agenda european„ ∫i ce trebuie f„cut pentru a promova interesul Rom‚niei.
De asemenea, vreau s„ m„ refer la ratarea oportunit„˛ilor ∫i irosirea de resurse alocate Rom‚niei de c„tre Uniunea European„, cu alte cuvinte, noi ne-am certat Ón continuare Ón loc s„ facem proiecte pentru utilizarea banilor europeni.
Acestea sunt c‚teva din riscurile pe care trebuie s„ le con∫tientiz„m.
Guvernul restructurat pe care vi-l propun este solu˛ia pentru a evita aceste riscuri ∫i pericole reale care amenin˛„ Rom‚nia. Chiar vrem ∫i putem s„ facem politic„ de miliarde de euro pentru Rom‚nia, ∫i nu scandaluri de doi bani. Putem s„ transform„m Rom‚nia Óntr-un partener credibil pentru ˛„rile europene ∫i Óntr-un aliat de n„dejde Ón cadrul N.A.T.O.
Putem s„ invers„m raportul costuri-beneficii din via˛a de zi cu zi a rom‚nilor, dac„ nu facem acest lucru, risc„m ca beneficiile integr„rii s„ nu fie resim˛ite de rom‚ni, ci doar costurile acesteia, adic„ rom‚nii vor pierde ∫ansele oferite de integrare.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Guvernul restructurat st„ sub semnul integr„rii. Aceasta Ói dicteaz„ agenda ∫i-i canalizeaz„ energia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/13.IV.2007
De aceea, m-am tot Óntrebat cine se teme de integrarea european„ ∫i de transform„rile pe care aceasta le va aduce Ón Rom‚nia? Se tem acei politicieni care s-au Ónv„˛at s„ genereze crize, s„ distrug„ parteneriate, s„ elimine adversari, s„ utilizeze puterea ∫i institu˛iile puterii Ón scopuri pur politice, dar f„r„ s„ construiasc„ nimic, se tem cei care au transformat comunicarea public„ din Rom‚nia Óntr-un spectacol ieftin, dominat de senza˛ional ∫i de scandaluri, Ón loc s„ asigure informarea corect„ a popula˛iei Ón leg„tur„ cu efectele integr„rii europene, se tem cei care nu pot face fa˛„ standardelor, cei care nu pot finaliza la timp obiectivele, cei care nu au competen˛a necesar„ pentru a r„spunde nevoilor unei Rom‚nii aflate Ón faza de postaderare, se tem cei care s-au obi∫nuit cu politica demagogic„ ∫i populist„, cei care fac promisiuni neacoperite ∫i folosesc banul public pentru cump„rarea de voturi.
Eu nu m„ tem de integrarea european„ ∫i nici de disciplina ∫i volumul de munc„ uria∫ pe care aceasta Ól aduce cu sine.
De aceea, vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un guvern restructurat, care s„ fac„ fa˛„ cu succes provoc„rilor perioadei postaderare.
Pentru Guvernul pe care-l conduc, integrarea european„ este marea ∫ans„ a Rom‚niei, care nu trebuie ratat„. Integrarea european„ este o surs„ de legitimitate. ™tim unde vrem s„ ajungem ∫i ceea ce vrem s„ facem.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Le mul˛umesc colegilor din Partidul Democrat pentru modul Ón care au contribuit la succesul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Dar, Ón acela∫i timp, le spun ∫i lor, a∫a cum spun Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti, c„ singura solu˛ie pentru a putea s„ ie∫im din blocaj ∫i s„ ne valorific„m aderarea la Uniunea European„ este restructurarea Guvernului Ón forma pe care v-am prezentat-o. Este o decizie pe care am c‚nt„rit-o cu mare aten˛ie, lucru care se vede, sper, ∫i din argumentele pe care le-am prezentat, de aceea, nici nu m-am gr„bit s-o anun˛.
Concluzia cu care mi-am Óncheiat analiza asupra situa˛iei actuale din Rom‚nia este evident„: un vot Ómpotriva restructur„rii Guvernului ar echivala cu un vot Ómpotriva finaliz„rii integr„rii europene a Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.