În școala primară, elevii își însușesc deprinderi de muncă instructivă, este asigurată, la un anumit nivel, însușirea corectă și expresivă a limbii, se dezvoltă și se perfecționează cele patru competențe de activitate verbală: audierea, vorbirea, citirea și scrierea, adică se pune temelia pentru
însușirea celorlalte discipline școlare în ciclurile gimnazial și liceal.
În acest context, trebuie subliniat că învățătorul poartă o responsabilitate deosebită, de aceea el merită permanent un ajutor științifico-didactic deosebit. În ultimul timp, învățământului primar i se acordă tot mai puțină atenție, atribuindu-i-se chiar rolul de Cenușăreasă. În procesul de democratizare a școlii trebuie trasate urgent măsuri de revigorare a învățământului primar, de a-l scoate din ungherul în care a fost restrâns în perioada precedentă.
Considerând că echipa Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului va fi mai receptivă la problemele școlii primare, propun:
1. Să fie restabilit laboratorul „Învățământul primar” în cadrul Institutului de Științe ale Educației.
2. La Ministerul Educației să fie angajat de urgență un specialist competent, responsabil de învățământul primar.
3. La Institutul de Științe ale Educației merită să funcționeze independent Catedra „Pedagogia și metodica învățământului primar”, care, completată cu cadre competente, cu experiență bogată, va contribui substanțial la formarea profesională a cadrelor didactice, oferind servicii celor peste 12.000 de învățători.
*
Subiect: Porțiunea de șosea Slobozia–Iazu
Porțiunea de șosea dintre municipiul Slobozia și localitatea Iazu, aflată la limita cu județul Brăila, s-a umplut în ultimii ani de gropi din ce în ce mai largi și mai adânci. În paralel, au apărut și crucile de fier de pe șoseaua încadrată de copaci, semn că pe această porțiune de drum deteriorat se moare în mod constant. Urme de frână, cauciucuri distruse și abandonate de șoferi, resturi de tobe și alte piese metalice sunt prețul plătit de conducătorii auto care sunt obligați să parcurgă drumul european.
Drumarii din județul Brăila au refăcut din temelii șoseaua. Pe sectorul ialomițean, singurele intervenții vreme de 20 de ani s-au limitat la celebrele „plombări anuale”. Preocupați mai mult să umfle banii ușor de la bugetul statului, fără a face strategii pe termen mediu și lung și fără a înțelege că degeaba ai făcut autostrada dacă nu poți ajunge cu mașina întreagă la ea, șefii Companiei de Drumuri Naționale și Autostrăzi se mulțumesc să lase câteva „firmituri” pentru drumul Slobozia–Iazu. Fără o investiție masivă, în câteva luni toți cei 20 de km de drum vor fi calamități, iar șoferii vor încerca să ocolească zona, din cauza craterelor din carosabil.
*
## Subiect: Renaturarea luncii inundabile a Dunării
Piscicultura în România zilelor noastre se află într-o stare dezastruoasă. Apele publice sunt poluate, braconate sistematic, nu sunt administrate corespunzător, nu există un sistem eficient de supraveghere, pază și control.
Dunărea, cu Delta și luncile inundabile constituiau odinioară un organism unitar, un sistem complex de refacere a populației piscicole printr-un mecanism simplu. Când apele Dunării cresc primăvara se produce revărsarea acestora în lunca inundabilă (Balta Brăilei, Microdelta de vizavi de Galați, între comunele I.C. Brătianu și Grindu), acoperind cu apă mii și mii de hectare. Aici, peștii veniți din Dunăre găseau condiții
ideale de reproducere: apă mică încălzită repede la soare, bogăție de planton pentru hrana puietului și bălți în care să se retragă. După retragerea apelor din lunca inundabilă, peștii migrau din nou: o parte în Dunăre, o parte rămânând captivi în bălțile existente, împreună cu puietul, care găsea în aceste bălți condiții ideale de creștere până la următorul ciclu de reproducere.
Astăzi, lunca inundabilă s-a transformat într-un imaș comunal arid și sărăturat, folosit drept pășune. Pe anumite suprafețe se face și un soi de agricultură, însă într-un mod ineficient.
În concluzie, nu se face nici agricultură, nici piscicultură în această zonă. Nici poluarea și nici braconajul sistematic nu au dus la diminuarea dramatică a populației piscicole, ci lipsa locurilor de reproducere. Astăzi, peștele, în migrația lui din lacurile Deltei, urcând pe cursurile Dunării, nu mai are unde să se reproducă, mulțumindu-se cu zona cuprinsă între malul Dunării și digul care delimitează lunca inundabilă.
România trebuie să scoată din circuitul agricol o suprafață destul de mare de pământ arabil, conform cerințelor europene. O rezolvare convenabilă ar fi renaturarea zonei inundabile de pe malul drept al Dunării, începând din zona comunei I.C. Brătianu, incluzând și comuna Grindu.
Cel mai eficient ar fi un sistem combinat de piscicultură și agricultură în zona amintită. Renaturarea a măcar o parte a suprafeței zonei inundabile ar fi benefică pentru viitorul pisciculturii românești. Această acțiune ar veni în întâmpinarea cerințelor UE, care prevăd refacerea coridorului verde al Dunării, în speță lunca inundabilă.
*
## Subiect: Plantele halucinogene
Problema se impune a fi rezolvată cu maximă atenție, cu atât mai mult cu cât aceste magazine au invadat și piața românească, iar produsele se comercializează liber la colț de stradă, în licee, în discoteci, cluburi etc. Aici mă refer la „magazinele de vise” care au apărut în ultima perioadă în România, în mod special în orașul Galați, după ce cineva și-a dat probabil seama că nu toate plantele halucinogene sunt ilegale și că amatorii de senzații nu mai trebuie să facă rost de „iarbă” pe sub mână.
Ierburile sunt recomandate ca fiind „psihoactive, relaxante și euforice” și „legale 100%”. Oferta nu se limitează la ierburi, existând chiar și câteva sortimente de așa-zise pastile „ecstasy” și ele, bineînțeles, garantat sută la sută legale. Desigur că nu se spune nimic despre efectele secundare ale acestor combinații de substanțe și plante, dar, folosite pentru consumul uman, produsele pot fi toxice, pot provoca deviații de comportament, amețeală, stupoare, confuzie și fasciculații musculare. Consumul unor substanțe psihoactive noi poate avea implicații importante pentru sănătate, dar monitorizarea tendințelor emergente este o provocare considerabilă.
Puține țări au sisteme de monitorizare sensibile la acest tip de comportament, iar dificultățile metodologice ridicate de monitorizare a acestui tip de consum de droguri sunt considerabile. Cu toate acestea, importanța identificării noilor amenințări potențiale este larg recunoscută și, drept răspuns direct la aceasta, Uniunea Europeană, prin Directiva Consiliului privind noile substanțe psihoactive, a elaborat un sistem de avertizare timpurie care furnizează un mecanism
de răspuns rapid în cazul apariției unor noi substanțe psihoactive pe scena europeană a drogurilor.
În România, în acest moment, nu există un cadru normativ care să reglementeze comercializarea acestor produse din plante etnobotanice, acest aspect fiind favorabil comercianților de astfel de produse, care fac profit considerabil și pun în pericol viețile multor persoane.
*
## Subiect: Șomerii României
În România, rata de șomaj prevăzută în bugetul asigurărilor de stat pe anul 2009, de 5,3%, a fost realizată încă din luna februarie, iar pentru începutul anului 2010 se preconizează o creștere de până la 10% a numărului de șomeri.
Cifrele sunt mai mult decât îngrijorătoare pentru că vorbim de sute de mii de români care, pierzându-și locul de muncă, se vor afla brusc în imposibilitatea de a-și mai plăti ratele și de a mai duce un trai decent.
Tocmai de aceea, efortul autorităților trebuie orientat către resorbirea șomajului, în principal prin crearea de locuri de muncă. O prioritate în acest context trebuie să fie lupta împotriva șomajului de lungă durată și evitarea pe cât posibil a șomajului tinerilor, care riscă astfel să iasă din sistem, aducând perspectiva unei grave crize sociale, cu consecințe imprevizibile.
Din păcate, România nu pare să se înscrie pe trend pozitiv. Guvernul condus de premierul Boc a stat paralizat zece luni, și România a pierdut un an întreg practic în lupta aceasta cu criza economică, așteptând, după cum spune domnul Băsescu, „Să se relanseze economiile în țările occidentale și România să fie apoi trasă așa, să spunem, la aspirație, de ceilalți”.
O astfel de politică nu are cum să ajute economia și nici nu poate reduce efectele crizei la nivelul agenților economici și al cetățenilor, puternic loviți de recesiunea economică.
Cred că reducerea taxelor, în pofida reducerii încasărilor la buget, este o măsură absolut necesară de relaxare atât pentru agenții economici, cât și pentru cetățeni, pentru consumatori. Este măsura care s-a aplicat în toate țările din Europa pentru a stimula consumul, pentru a reda încrederea consumatorilor, în așa fel încât să se dea un impuls activității economice și să se producă relansarea.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Florin Costin Pâslaru · 9 februarie 2010 · monitorul.ai