Mirela Furtună

„Summitul de la Sibiu, o oportunitate nefructificată”

Pe 9 mai la Sibiu a avut loc summitul informal al șefilor de state și de guverne din Uniunea Europeană. Pentru o zi Sibiul a devenit adevărata capitală politică a Europei, locul unde urma să se decidă viitorul Europei și al României.

Organizarea acestui summit a avut doi actori importanți: Administrația Prezidențială și Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe. Aceste două instituții au avut

un rol crucial în organizarea și desfășurarea evenimentului. Din păcate, doar una dintre instituții a fost reprezentată la cel mai înalt nivel.

Știu că există un format foarte clar cu privire la participarea la lucrările Consiliului European, dar la toate celelalte evenimente ar fi fost normal să participe și doamna Viorica Dăncilă, în calitate de prim-ministru, gazdă și organizator.

O reprezentare la cel mai înalt nivel, atât la nivelul președinției, cât și la nivelul Guvernului, ne-ar fi ajutat să ne conturăm poziții consensuale și mai puternice la nivelul Uniunii Europene.

Unele persoane afirmă că doamna prim-ministru nu ar fi avut unde participa, având în vedere formatul lucrărilor Consiliului European. Sigur, la aceste lucrări nu ar fi putut participa, dar ar fi putut participa la mesele de lucru, la întâlnirile bilaterale și la orice alte evenimente organizate în marja forumului.

Totuși nu consider că aceasta a fost cea mai mare problemă, deși cred că este un element cauzal al faptului că nu am reușit să fructificăm pe deplin momentul de la Sibiu.

Două teme europene, foarte importante pentru România, trebuiau să fie discutate și să se ajungă la o soluție predictibilă, într-un termen rezonabil, respectiv intrarea României în spațiul Schengen și ridicarea MCV.

Referitor la prima temă, care reprezintă un deziderat al întregii clase politice, cel puțin la nivel declarativ, România ar fi trebuit să intre de foarte multă vreme în Schengen, deoarece îndeplinim toate condițiile tehnice.

Având în vedere că intrarea noastră în Schengen trebuie aprobată de toate statele membre, prin consens, depindem de o decizie politică, decizie care s-ar fi putut contura la Sibiu.

Chiar și în aceste condiții, exista un calendar negociat prin care România urma să intre în Schengen în două etape, prima dată cu porturile și aeroporturile și, ulterior, cu frontierele terestre.

Deși domnul Klaus Iohannis, Președintele României, nu ne-a informat că ar fi fost abordate cele două teme în cadrul discuțiilor sau dacă au fost stabilite, de principiu, anumite decizii cu privire la România în general, am aflat că au fost luate unele decizii cu privire la Schengen.

În acest sens, domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, a menționat că la summitul din iunie România ar putea intra cu aeroporturile în Schengen. Practic, calendarul cu două faze de intrare a devenit, după Sibiu, un calendar cu trei faze, nedefinite în timp.