Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·20 aprilie 2010
Declarații politice · respins
Ioan Munteanu
Discurs
„Supermarketurile contra producătorilor români?”
Disputa declanșată acum câteva zile de către massmedia privind închiderea marilor rețele comerciale pentru o zi pe săptămână – duminica – s-ar părea că vine în sprijinul producătorilor agricoli din țara noastră.
De fapt, este vorba de un război inegal, purtat între două tabere, dintre care una ține banii, iar cealaltă – a producătorilor agricoli – produce lapte, carne, fructe, legume etc.
Comisia pentru agricultură din cadrul Camerei Deputaților, întrunită în ziua de 13 aprilie 2010, a invitat părțile aflate în dispută pentru a afla punctul de vedere al fiecăreia în legătură cu problema pusă în discuție.
Fiecare parte și-a pledat cauza cu argumentele-i proprii – nu neapărat corecte –, dar care nu conduceau spre ideea de colaborare nici în prezent și nici în perspectivă.
Dezbaterea purtată la Parlament a condus la evidențierea unor aspecte deosebit de grave în legătură cu încălcarea legilor din țara noastră, despre economia subterană, despre evaziunea fiscală, despre câștigurile ilegale ale rețelelor comerciale și despre „câștigurile” producătorilor români, lucruri care ar trebui să intre urgent în atenția instituțiilor de stat.
S-a vorbit, astfel, despre o evaziune fiscală de peste 4 miliarde euro, despre importul de legume și fructe (70-80% din consumul total din România), import fără facturi și fără plata TVA.
În acest context, s-au făcut referiri la unii dintre salariații statului care au sarcina de a supraveghea respectarea legilor, dar care sunt cei dintâi care se fac că nu observă neregulile, contra unor recompense deloc neglijabile.
Astfel, s-a desprins ideea că există o mafie care dirijează orice import de legume și fructe, și asta, la cel mai înalt nivel.
Micii producători de legume, lapte, fructe și carne au zile din ce în ce mai grele, deoarece intermediarii preiau cu forța, la prețuri derizorii, produsele lor, pe care le revând de 5-10 ori mai scump, ei fiind, de fapt, beneficiarii principali. De aceea, se impune găsirea de soluții de sprijinire a producătorilor agricoli din punct de vedere financiar – în primul rând –, dar și de asigurare a desfacerii și valorificării mărfurilor. Este de neînțeles faptul că un litru de lapte este preluat de la producător cu 0,35-0,40 lei și se vinde în rețelele comerciale cu 2,5 și 5,5 lei. Iată exemplul cel mai concludent despre modul în care sunt „protejați” de către stat producătorii români, dar și un semnal de avertizare în legătură cu faptul că nu se mai poate astfel continua.
Dacă astăzi românii consumă aproximativ 70-80% de produse din import – adesea de calitate îndoielnică –, în acest ritm de astăzi, în curând se va ajunge la un procent de aproape 100% la alimente.
Eu nu împărtășesc neapărat opinia celor care acuză rețelele supermarket de faptul că banii câștigați în România sunt transferați în țara lor de origine, dar vreau să găsim împreună acele soluții care să conducă la creșterea consumului de produse românești și la reinvestirea profitului în agricultura autohtonă.