Un tânăr de 21 de ani din Iași a sărbătorit 8 Martie cu etnobotanice, fiind la un pas de moarte. Pacientul a fost preluat de ambulanță în comă toxică exogenă, asociată tulburărilor respiratorii și cardiace importante, pentru care a necesitat rapid măsuri de resuscitare. După mai multe ore de terapie intensivă, starea pacientului s-a ameliorat, dar prognosticul rămâne rezervat, din cauza complicațiilor posibile. Datele de anturaj indică faptul că pacientul ar putea fi dependent de astfel de substanțe și că supradoza ar fi fost luată în contextul recreațional asigurat de anturaj.
„Au început cele «40 de pahare» – șofer oprit în trafic cu alcoolemie de 280 mg‰”
După ce un șofer de 32 de ani din Iași a fost oprit în această noapte în trafic cu o alcoolemie de 280 mg‰, solicit Camerei Deputaților adoptarea de urgență a proiectului legislativ ce prevede ca cei surprinși sub influența alcoolului sau a psihotropelor să plătească atât actul medical (evaluarea clinică, recoltarea de probe biologice și determinările toxicologice), cât și intervenția poliției (deplasare, alcooltest). Reamintesc că românii continuă să moară din cauza șoferilor drogați, în timp ce proiectul de lege ce prevede închisoare cu executare, precum și anularea permisului pentru cei ce provoacă victime sub influența alcoolului zace la comisii.
Doar șansa a făcut ca cineva să nu fie ucis de un șofer băut. Din cauza alcoolului, șoferul s-a rătăcit pe străzi și a nimerit în fața filtrului de poliție. Pe lângă „cadoul” făcut doamnei chiar de ziua femeii, acest șofer ne-a oferit cu generozitate cheltuieli colaterale suportate de fiecare dintre noi, ce țin de intervenția poliției, determinările prin alcooltest, deplasarea la spital, intervenția unei echipe medicale, recoltarea de probe biologice și determinări toxicologice.
De multe ori acești șoferi produc disfuncționalități în activitatea serviciilor de urgență, creează probleme prin agresivitate verbală sau fizică, iar evaluarea clinică, recoltarea de probe biologice și determinările toxicologice presupun deturnarea de resurse umane și materiale care sunt destinate asigurării terapiei pacienților aflați în stare gravă.
Acest proiect legislativ prevede că cei surprinși în trafic sub influența alcoolului sau psihotropelor vor deconta atât actul medical, precum și intervenția poliției.
Sperăm că această modificare legislativă îi va descuraja pe șoferi să conducă după ce au băut, în contextul în care noua limită a alcoolemiei va fi de 0,5 g‰.
*
## „Bătută după «40 de pahare»”
Cele «40 de pahare» încep să aibă și victime colaterale. După ce soțul a consumat în exces alcool, iar mama și fiica au fost agresate, s-a ajuns chiar la tentative de sinucidere.
O pacientă de 21 de ani din Iași a necesitat măsuri de terapie intensivă după ce a ingerat benzodiazepine. S-au instituit măsuri de depurare a toxicului, prin emeză și diureză osmotică, alături de suport ventilator și circulator și administrarea de nootrope. Mama de 46 de ani a refuzat să declare agresiunea, în ciuda faptului că noua Lege privind violența domestică a fost promulgată. Îi vom asigura acestei familii suportul psihologic prin voluntarii CIRTITA, precum și posibilitatea refugiului într-un alt domiciliu, asigurat de o fundație.
Am depus la Camera Deputaților un proiect legislativ ce vizează creșterea siguranței în activitatea de taximetrie, prin dotarea autoturismelor cu buton de panică și eventual geam securizat deductibile din impozit.
Recentul caz de la Iași, când un șofer de taxi de 53 de ani a fost înjunghiat la nivelul gâtului de către o clientă este doar unul dintr-o serie lungă. Taximetristul Nicolae Coicea, de 59 ani, a decedat după ce a fost înjunghiat de opt ori în gât în timpul zilei, iar în 2010, în Câmpulung, Dumitru Gruianu, de 60 de ani, a fost găsit mort în portbagajul mașinii incendiate după ce a fost înjunghiat în torace.
Reprezentanții Camerei Taximetriștilor au precizat că în România nu există sisteme de protecție care să-i protejeze pe șoferii firmelor de taximetrie, iar șoferii de pe taxiuri mi-au spus că singura măsură care s-a luat cândva în calcul a fost renunțarea la centura de siguranță.
Pentru creșterea siguranței celor care lucrează în activitatea de taximetrie propun ca mașinile să fie dotate cu sisteme de securitate deductibile din impozit: un buton de panică care să transmită rapid la dispecerat și la 112 existența unei agresiuni și eventual asigurarea unui geam securizat, care să despartă șoferul de clienți.
## „Șoferul băut din serviciul de urgență”
Cer Camerei Deputaților adoptarea de urgență a unui proiect legislativ de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, ce vizează descurajarea conducerii sub influența alcoolului și a psihotropelor prin înăsprirea măsurilor referitoare la astfel de situații. Acest proiect prevede ca amenda să includă și cheltuielile colaterale legate de actul medical (evaluarea clinică, recoltarea de probe biologice și determinările toxicologice), precum și intervenția poliției (deplasare, alcooltest). Sper că această prevedere legislativă va duce la scăderea numărului de accidente rutiere soldate cu pierderi de vieți sau distrugere de bunuri, precum și la diminuarea situațiilor conflictuale cu impact asupra actului medical, legate de comportamentul agresiv al acestor șoferi.
În această noapte, la ora 3 și 20, un șofer de 22 de ani oprit în trafic în urma consumului etanolic a creat disfuncționalități în serviciul de urgență. Ajuns cu poliția în UPU în vederea recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și a evaluării clinice, șoferul a devenit agresiv cu polițiștii și a refuzat procedura medicolegală. În tot acest timp, cazurile grave ajungeau pe bandă rulantă, iar personalul medical a avut dificultăți în desfășurarea activității.
De la începutul anului 2012, în fiecare zi am avut în serviciul de urgență cel puțin un șofer băut. 69% din aceștia sunt din urban, iar aproape 2/3 sunt în grupa de vârstă 21–40 de ani, cu preponderență cei cuprinși între 21 și 30 de ani. Doar 9% din șoferii băuți sunt mai tineri de 20 de ani, iar peste 40 de ani se încadrează aproximativ 30% din șoferi. Remarcăm că nicio femeie nu a fost oprită în trafic în urma consumului etanolic și niciun bărbat de peste 60 de ani.
Trei șoferi sunt amendați în fiecare zi după ce au fost surprinși băuți în trafic, iar pierderile economice legate de evenimentele rutiere sunt estimate la 1,5–2% din PIB.
Cheltuielile colaterale sunt suportate de fiecare dintre noi și țin de intervenția poliției, de determinările prin alcooltest, deplasarea la spital, intervenția unei echipe medicale, recoltarea de probe biologice și determinări toxicologice. Aceste cheltuieli nu ar fi existat dacă șoferii nu ar fi condus băuți sau sub influența psihotropelor. Mai mult decât atât, odată ajunși la spital, acești șoferi produc disfuncționalități în activitatea serviciilor de urgență, prin agresivitate verbală sau supraaglomerarea activității medicale.
Nu mi se pare firesc să plătim cu toții pentru faptul că unii șoferi aleg alcoolul în locul siguranței. Prin acest proiect, îi ajutăm să deconteze cheltuielile pe care le produc și totodată sperăm să descurajăm consumul de alcool în trafic.
„Cer cod roșu în sănătate, deblocarea posturilor și o nouă sesiune de rezidențiat”
În condițiile în care peste 2.800 de medici au cerut în 2011 certificate profesionale pentru a putea pleca să lucreze în străinătate, solicit Parlamentului României adoptarea în această sesiune a unui proiect legislativ ce vizează deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar, în funcție de normativele de personal aflate în vigoare. Consider că astfel se va reduce deficitul de personal din sistemul sanitar și migrația alarmantă a cadrelor medicale și cer ca acest punct de vedere să fie susținut și în următoarele negocieri cu Fondul Monetar Internațional.
România a atins masa critică. Numai că nu vorbim despre o explozie, ci despre o implozie a numărului de medici rămași în țară. Suntem în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de medici raportat la 1.000 de locuitori (1,9 medici/1.000 locuitori). Este o statistică sumbră, încă din 2008, care ne plasează în urma Bulgariei, Ucrainei și Moldovei. Există județe lipsite de anumite specialități medicale, iar aproape 100 de localități nu au nici măcar un medic de familie.
Mă întreb doar ce limbă ar fi trebuit să învăț la școală pentru ca ministerul să susțină și noua sesiune de rezidențiat pentru tinerii medici care după șase ani de facultate sunt trimiși în șomaj sau la cules căpșuni.
De ani de zile atragem atenția asupra fenomenului îngrijorător al migrației medicilor. Conform reprezentanților Colegiului Medicilor, OMS recomandă declararea de cod roșu la o migrație ce depășește 2% din practicieni.
În România vorbim deja despre decimarea personalului medical, pentru că 10% din medici au plecat din țară, iar perpetuarea acestui fenomen ar putea duce la colapsul sistemului de sănătate în mai puțin de zece ani.
Blocarea ocupării prin concurs a posturilor vacante, prin apariția OUG nr. 34/2009 și a OUG nr. 1/2010, a acutizat acest deficit.
Deficitul de personal medico-sanitar îngreunează desfășurarea activității medicale și periclitează efectuarea actului medical. S-a ajuns chiar ca în unele situații un angajat din sistem să supleeze activitatea altor 5 angajați, cu consecințe nefaste asupra calității actului medical.
Mi se pare anormal să se încerce realizarea de economii prin blocarea angajărilor într-un sistem de importanță națională, care se confruntă oricum cu un deficit major de personal și cu subfinanțarea cronică.
Această propunere legislativă prevede ca ocuparea posturilor vacante din sistemul sanitar să se facă în funcție de normativele de personal aflate în vigoare, pe categorii și locuri de muncă, și să nu facă obiectul unor suspendări. Oricât și-ar dori unii, medicina nu se poate face pompieristic, iar sănătatea românilor nu poate fi asigurată fără personal calificat.
Este o măsură normală, care așteaptă de prea mult timp să fie adoptată în Parlamentul României.
## „Linia maghiară”
Constatăm că în România orice lege poate fi șuntată prin introducerea unor termeni aberanți. Oricine se poate întreba, pe bună dreptate, ce înseamnă „linie în limba maghiară.” În sensul strict al cuvântului eu nu o văd decât ca pe o dungă, eventual de culoare verde, desenată în fața UMF TârguMureș, pe care să scrie în limba maghiară ceva, dar și aceasta nu se poate face decât în urma aprobării senatului universității, deoarece așa o cer principiile autonomiei universitare.
Dacă această linie dorește să se substituie unei facultăți în altă limbă decât cea oficială în România, atunci ea trebuie să apară tot pe baza hotărârii senatului universității și numai după ce întrunește toate criteriile necesare acreditării, inclusiv cele ARACIS.
Presupunând că ea se va înființa, mă întreb cum vor putea practica medicina în România absolvenții acestei linii: pe baza unui test de limba romană? Și ce va face pacientul român atunci când va avea nevoie de un medic ce nu îi cunoaște limba?
Cerem respectarea legilor românești existente și a principiilor autonomiei universitare, indiferent de presiunile politice exercitate.
„CET Iași după 10 ani de administrație Nichita: boli cronice, tratamente scumpe, operații nereușite”
Iarna aceasta a fost cea mai scumpă pentru ieșeni. Pentru locuințele racordate la sistemul centralizat, facturile la încălzire au adus deznădejde, frustrare și revoltă din partea locatarilor. CET Iași a devenit piatra de moară legată de gâtul nostru, din cauza domnului Gheorghe Nichita, care a avut mereu nevoie de excesiv de mult timp pentru găsirea unei soluții. Iată cum e situația de fapt:
Boli cronice – salarii nejustificate, sistem nedimensionat, combustibil scump
De vreo zece ani, de când CET-urile au fost preluate de administrațiile locale, centrala de la Iași a fost mereu refugiul clienților domnilor Nichita și Fenechiu. Pentru că falimentul trebuie vândut, s-a creat chiar un serviciu de marketing al cărui director, plătit cu bani grei, este un apropiat al domnului
Fenechiu, și asta în timp ce simplii angajați sunt disponibilizați.
Debranșările au creat dezechilibre în sistemul de furnizare a agentului termic. Mulți ieșeni și-au montat surse proprii de încălzire, abia după ce au trecut pe la mafia locală care aprobă debranșările. De fapt, aici e problema. Dacă am fi copiat modelul altor orașe, ar fi trebuit aprobate debranșările doar la nivel de scară de bloc, locatarii nevoiași primind subvenții pentru montarea de centrale.
Firmele de casă aduc cărbune la prețuri exorbitante, cu mult peste prețul de producție, punând ieșenii la plata unei gigacalorii înrobitoare. La toate acestea se adaugă lipsa unui plan de retehnologizare a CET, lucru care duce, în final, la un preț de producție foarte mare în raport cu alte localități din țară.
Repartitoarele au fost găselnița reprezentanților primăriei, care, împreună cu firmele de profil, i-au îndemnat pe ieșeni să-și monteze astfel de aparate. Nimeni de la primărie nu i-a avertizat pe locatari că aceste repartitoare nu sunt aparate de măsură și că ele nu sunt recunoscute de instituțiile statului.
Rezultatul: mii de ieșeni care au repartitoare plătesc mai mult decât cei care n-au. Paradoxul: două apartamente identice, cu sau fără repartitoare, în aceeași scară de bloc, au costuri de încălzire diferite.
## Operația nereușită – firma intermediară Dalkia
După ce a falimentat CET-ul, Nichita l-a dat pe mâna unei firme private. Problema e că au făcut un contract secret. Ieșenii care plătesc nu au dreptul să știe înțelegerea dintre Nichita și firma privată.
Viziunea dumnealui s-a concretizat doar în beneficii electorale: a plasat pisica în curtea Dalkia, arată cu degetul spre firmele de repartitoare încercând să arunce cu praf în ochii ieșenilor. Acum, când au venit facturile pentru încălzire, primarul dă din colț în colț și găsește vinovați în alte părți. Nu cred că mai poate păcăli pe nimeni. Să spui că vinovate pentru facturile enorme sunt firmele de repartitoare e o gogomănie. Aceste firme pot greși câteva facturi, dar nu greșesc în tot orașul. Plus că ei nu au niciun beneficiu de pe urma încasărilor care se duc oricum la CET.
## Soluția
Peste tot în țară s-au făcut investiții, în special cu fonduri europene, pentru rentabilizarea CET-urilor care duc la scăderea costului/gigacalorie. La Iași s-a luat o sumă imensă pentru investiții (253 milioane lei), dar ieșenii nu au niciun beneficiu pentru că banii sunt doar pentru ecologizare. De fapt, acești bani se sifonează, s-o spunem pe românește, și noi plătim în continuare facturi enorme.
Sunt cel puțin două mari rezolvări pentru reducerea facturilor la căldură:
– folosirea fondurilor europene pentru eficientizarea producției;
– reabilitarea termică a blocurilor, tot cu bani din fonduri europene și care vin de la Guvern. În ultimii ani Iașiul a atras de 10 ori mai puțini bani decât Brașov sau Timișoara. Noi am atras cam cât Dorohoiul pentru aceste reabilitări termice.
În timp ce domnul Nichita e de 10 ani campion la incompetență, Iașiul suferă și e aproape de comă.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.