Eleonora Carmen Hărău

„Tăiați urgent 5 puncte procentuale din taxa pe muncă!” Avem din nou, începând de ieri, 2 iunie 2014, în România, o delegație a Fondului Monetar Internațional. Au venit în control, împreună cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale, să verifice dacă Guvernul „și-a făcut temele”. Expresia legată de teme se găsește, în mod surprinzător, nu doar în vocabularul ziariștilor, ci și în vocabularul politicienilor și dovedește acceptul tacit al faptului că nu suntem, prin noi înșine, capabili de exercițiul deplin al autoguvernării.

În fond, situația de dependență economică și politică a României, cu avantajele și dezavantajele ei, nu mai este contestată la niciun nivel. Fiind finanțați din surse aparținând unor structuri mondiale, trebuie să ne supunem rigorilor impuse în ceea ce privește folosirea fondurilor rambursabile și nerambursabile acordate. În mod firesc, reprezentanții FMI, BM și CE vin să vadă ce facem cu banii lor.

Prin urmare, prezenta declarație politică nu este o luare de poziție împotriva verificărilor făcute de „troica” alcătuită din FMI, CE și BM. Cu atât mai mult sunt necesare verificări și monitorizări ale situației, acum, când mizele electorale uriașe predispun puterea la derapaje în ceea ce privește utilizarea banilor. „Pomenile” sunt la ordinea zilei în preajma campaniilor electorale. Iar obiceiul locului, bine înrădăcinat după 1989, constă în cumpărarea bunăvoinței votanților, atât la vedere (prin măsuri economice ad-hoc cu caracter de alocații sociale), cât și pe sub mână, cu celebra plasă cu alimente sau cu vreun substitut al ei. Prezenta declarație politică este însă o atenționare a tuturor factorilor responsabili implicați în discuțiile și negocierile care, începând de astăzi, vor avea loc în legătură cu nevoia de a transfera accentul evaluărilor asupra unor noi capitole de analiză și monitorizare a comportamentului financiar al României.

Ca membru al Comisiei parlamentare pentru buget, finanțe și bănci, am deja o experiență în ceea ce privește discuțiile cu „troica” și am constatat că interesul acestor reprezentanți se referă, din păcate, la elemente de analiză a situației curente sau de prognoză pe termen foarte scurt a comportamentului financiar al Guvernului. Este, fără îndoială, foarte importantă menținerea deficitului bugetar în limitele stabilite prin acord, obiectiv prioritar al evaluărilor, după cum este foarte importantă identificarea sursei de finanțare, alta decât creșterea deficitului, pentru fiecare nouă alocare bugetară care se face. Dar nu știu ca structura cheltuielilor bugetare, respectiv alocarea pe capitolele mari ale investițiilor publice _versus_ consum să fi interesat vreodată FMI, CE sau BM. Se acceptă, cu mare ușurință, sacrificarea investițiilor publice în favoarea unor alocări bugetare populiste și, de cele mai multe ori, netransparente. Oare FMI nu ar trebui să fie preocupat de creșterea capacității României de a rambursa împrumuturile?! Este cineva interesat de creșterea dependenței economice a țării și de aservirea viitorului generațiilor care încă nu s-au născut?! De asemenea, nu am constatat să existe vreo preocupare consistentă pentru accelerarea măsurilor fiscale cu impact asupra relansării economice, a creșterii competitivității economiei românești, a șansei ca, prin crearea locurilor de muncă, din ce în ce mai mulți români să pună pe masă o pâine muncită, nu asistată social.