Marius Rogin

Țările din zona euro intenționează să prezinte un pachet complex de rezolvare a crizei datoriilor până la reuniunea la vârf a UE de la finele săptămânii viitoare. Anunțul a fost făcut de ministrul german de finanțe, Wolfgang Schäuble, la Paris, după o reuniune a omologilor săi din G20 și a șefilor băncilor naționale din statele care fac parte din organizație. Mai ales SUA și Japonia au cerut măsuri urgente, de teamă că prezenta criză s-ar putea agrava.

G20 așteaptă de la partenerii europeni să ia măsuri urgente de depășire a crizei. În cadrul reuniunii de la Paris a miniștrilor de finanțe și a șefilor băncilor naționale din țările cele mai industrializate, plus cele emergente, n-au lipsit stridențele. Astfel, ministrul britanic de finanțe, George Osborne, a comparat prezenta criză cu un cutremur la scară planetară. „Criza euro constituie epicentrul problemelor economice cu care se confruntă în prezent omenirea”, a subliniat el, iar europenii care trebuie să găsească modalitățile de ieșire din criză sunt mai ales francezii și germanii, s-a tot afirmat pe parcursul reuniunii.

Unul dintre cei vizați, ministrul de finanțe german Wolfgang Schäuble, s-a arătat încredințat că a reușit să convingă restul lumii de voința europenilor de a face totul pentru depășirea crizei. „Cred că ne aflăm pe drumul cel bun. Le-am explicat colegilor noștri toate detaliile. Este însă important ca responsabilitatea să fie preluată și în interiorul G20.”

Progrese majore se așteaptă până la finele săptămânii viitoare mai ales în domeniul recapitalizării băncilor. Această branșă urmează a fi aprovizionată cu mijloace financiare suficiente, astfel încât să poată contrabalansa eventuale noi crize. Ministrul Schäuble a subliniat la Paris că ar putea fi posibilă și o recapitalizare forțată, dacă băncile nu vor fi capabile prin puteri proprii să-și asigure banii necesari. Această afirmație a sa a fost întâmpinată cu vehemente critici de reprezentanții băncilor germane.

A doua chestiune se referă la rolul pe care urmează să-l joace Fondul de salvare a monedei euro, EFSF. Același Wolfgang Schäuble a explicat: „Vom cădea de acord, pe lângă recapitalizarea băncilor, și asupra măsurilor necesare în vederea folosirii mai eficiente a instrumentelor oferite de facilitățile de finanțare, în așa fel încât să fie combătut preventiv riscul extinderii crizei.”

La nivel internațional, țările emergente s-au oferit să pună capitaluri importante la dispoziția Fondului Monetar Internațional pentru ca acesta să poată veni în ajutorul Europei. Totuși, principalele puteri economice nu au reușit să cadă de acord asupra propunerii. Ministrul de finanțe francez, François Baroin, a explicat în context: „S-a convenit ca Fondul să fie dotat cu banii de care are nevoie pentru a putea face față cu succes oricărei situații. Se știe însă că aici există poziții diferite.”

Pe de-o parte, se află țări emergente, cum ar fi Brazilia sau India, care vor, prin finanțe suplimentare virate Fondului, să preîntâmpine extinderea crizei asupra economiilor proprii, aceasta fiindcă, dacă piețele, speriate de evoluțiile din alte părți, își sporesc investițiile în țările menționate, moneda lor națională s-ar întări, ceea ce ar produce automat o scumpire a exporturilor proprii. În plus, dacă țările emergente ar oferi bani mai mulți, și autoritatea lor ar crește în interiorul FMI. De aceea, propunerea a și fost respinsă la Paris de ministrul de finanțe american, Timothy Geithner, secondat de reprezentantul Germaniei. Urmează ca zilele viitoare să se discute cu insistență și despre amploarea măsurii de ștergere a datoriilor Greciei. Propunerile concrete le vor fi prezentate șefilor de stat și de guvern europeni la finele săptămânii viitoare. Totodată, sunt analizate și modalitățile de modificare a tratatelor UE, pentru a se conferi mai multă stabilitate edificiului european.