Stelian Cristian Ion

„Techirghiol, o nouă Roșia Montană a României?”

Încă una dintre resursele minerale ale acestei țări este în pericol. Nu din pricina unor cauze naturale, ci din pricina unor politici greșite. Nămolul terapeutic din Lacul Techirghiol, care a ameliorat de-a lungul timpului starea de sănătate a sute de mii de oameni, în cea mai mare parte români, și care a oferit localității Techirghiol, precum și altor localități din zonă o sursă constantă de venit prin turismul balnear pe care îl susține, este scos la mezat de Guvernul României într-un mod care pare irațional.

În prezent, această importantă sursă de sănătate este exploatată doar de Sanatoriul Balnear Techirghiol, în baza unei licențe mai vechi, care însă impune niște restricții clare, menite să asigure protecția și regenerarea nămolului din lacul Techirghiol. Cantitățile de nămol sunt distribuite de Sanatoriul Balnear Techirghiol doar unităților balneare de pe litoral, la un preț modic, iar toate cantitățile utilizate sunt colectate, apoi redate lacului, în vederea regenerării acestei resurse. Această licență nu permite vânzarea nămolului în alte zone decât în cele de turism balnear de pe litoral, cu atât mai puțin exportarea lui.

Specialiștii care lucrează în cadrul acestei unități balneare susțin că, dacă nu se iau aceste măsuri de protecție, este foarte probabil ca nămolul să dispară în câțiva ani sau să își piardă proprietățile curative. Există deja un factor de pericol natural, constând în reducerea salinității lacului, ca urmare a alimentării acestuia cu surse de apă dulce. O agresiune suplimentară ar putea fi fatală acestei resurse minerale.

În contextul acesta, în care există un echilibru foarte fragil în ce privește exploatarea nămolului sapropelic din lacul Techirghiol, Guvernul României a decis că este oportun să intensifice exploatarea acestei resurse și să concesioneze activitatea de exploatare a nămolului unor firme private care au ca obiectiv, evident, doar obținerea unui profit.

Problema nu este una nouă. O licență a fost deja obținută de firma Formin – SA, din Caransebeș, încă din anul 2013, pentru perimetrul Techirghiol Gughiș, în suprafață de 1,917 km[2] , pentru care perioada de explorare s-a încheiat, urmând acum perioada de exploatare. În anul 2016, aceeași firmă a mai obținut, prin intermediul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, încă o licență, pentru perimetrul Techirghiol Est, în suprafață de 2,61 km[2] .

În aceste condiții, autoritățile locale din zonă au tras mai multe semnale de alarmă, încă de anul trecut, cu privire la posibilele consecințe nefaste ale acestei măsuri, apreciind, pe bună dreptate, că o exploatare irațională poate distruge depozitul de nămol și poate afecta turismul balnear, care se bazează pe această resursă.

Trebuie menționat că tratamentul cel mai eficient cu nămol este în combinație cu apa sărată a lacului sau a mării, combinație care nu există decât în zona de litoral. Ca atare, trimiterea unor cantități mari de nămol în alte zone poate fi profitabilă pentru firma care exploatează această resursă, dar nu este la fel de eficientă pentru sănătate. Mai mult decât atât, beneficiul statului român nu este unul extraordinar, dimpotrivă. Redevența pentru această resursă minerală este de doar 5% din valoarea producției, restul câștigului rămânând în buzunarul investitorului privat.