Adrian Alin Petrache

„Tehnologia scade apetența pentru citit. Cum compensăm?”

Din nefericire, cititul este o activitate din ce în ce mai rar întâlnită astăzi și nu mă refer aici la etichetele de alimente sau subtitrările de filme, ci, strict, la lectura de carte.

Copiii nu-și mai acordă suficient timp să citească, iar acest lucru este o mare greșeală, deoarece cărțile pot fi, într-adevăr, cele mai bune prietene ale spiritului uman. Nu demult, lectura era parte a vieții noastre, acea parte care ne dădea consistență gândirii și rațiunii. Tehnologia, deși a schimbat în bine modul în care putem avea acces la informație, a schimbat și activitățile pe care le preferăm în aceleași 24 de ore.

Deși cantitatea de informație scrisă este mai multă și mai accesibilă decât oricând în istoria omenirii, negăm acest avantaj și preferăm emisiunile TV frivole sau jocurile computerizate. Pe de altă parte, beneficiile cititului sunt semnificative și deloc de neglijat. Reducerea stresului, activarea funcțiilor creierului (îmbunătățirea memoriei), îmbunătățirea vocabularului și a gândirii analitice, precum și încrederea în propria persoană sunt doar câteva dintre avantajele cititului.

Experți în domeniul resurselor umane apreciază că cele cinci abilități esențiale care îi vor permite unui individ să se integreze în piața muncii sunt: cultura informațională, cunoașterea sistemului social, cunoștințe organizaționale, abilități de comunicare interpersonale și cunoștințe tehnologice.

Cultura informațională presupune o cunoaștere a naturii informației, a modului în care este organizată, cum poate fi reperată dintr-o diversitate de surse folosind tehnici diverse, cum poate fi adaptată și aplicată în diverse activități. Această abilitate poate fi dezvoltată numai cu ajutorul cititului, numai cu ajutorul bibliotecilor și al studiului permanent de-a lungul vieții.

Motivația de a citi scade, de regulă, pe măsură ce copiii înaintează în vârstă. În fapt, lectura este asemănătoare oricărei alte activități practice – în lipsa exercițiului, abilitatea de a citi și de a savura universul unei cărți, precum și plăcerea lecturii nu se vor dezvolta.

Dacă ne referim la literatură, statisticile sunt de-a dreptul îngrijorătoare, peste un sfert dintre tinerii de astăzi neaplecându-se asupra acestui gen niciodată. Dintre tinerii care citesc literatură, 8% fac acest lucru zilnic, 20% de 2–3 ori pe săptămână, 24% de 2–3 ori pe lună, în timp ce 20% doar de 2–3 ori pe an. Totodată, la televizor se uită zilnic 79% din tineri, în timp ce 13% fac această activitate de 2–3 ori pe săptămână. Sunt și tineri care spun că nu se uită la televizor deloc, dar proporția lor este de 3%.

Prin urmare, consider că ar trebui să acordăm mult mai multă importanță acestor statistici, deoarece este în joc viitorul copiilor noștri. Lectura va face mereu parte din modul de a fi al omului, iar cartea va avea mereu un rol important în gestionarea resurselor informaționale universale și va fi un factor decisiv de revigorare a schimbului național și internațional de idei.