Iuliu Nosa

Tema intervenției mele de astăzi este „Băsescu cerșește votul maghiarilor și discreditează Guvernul”

Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că noi, cei care constituim majoritatea de 70% în Parlament și ne aflăm la guvernare, așteptăm de câteva luni ca Programul de guvernare al coaliției PSD–PD-L să fie pus în aplicare, prin numirea la conducerea instituțiilor deconcentrate de la nivelul județelor a oamenilor apropiați coaliției, aleși pe criteriul profesionalismului, dar care să creadă în acest program al coaliției. Din nefericire, schimbarea din funcție a actualilor directori se tărăgănează și, se pare, totul din cauza lipsei de fermitate a premierului Boc, care nu este încă în stare să iasă din vorba președintelui Băsescu. De altfel, cum să iasă din vorba „tătucului” pedelist, când sâmbătă, cu ocazia Congresului UDMR de la Cluj, l-a umilit pe Boc la el acasă. Nu de alta, dar ca să nu uite cine e șeful! L-a umilit solicitându-i să revizuiască celebra, de acum, Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 37 din 22 aprilie, care, după cum bine știți, reglementează schimbarea de gardă în deconcentrate, de parcă bietului premier nu i-ar fi fost destule vociferările peneliste care urlă în gura mare că actuala guvernare le lasă oamenii pe drumuri. De parcă pe ei i-a interesat în 2004 când, în câteva luni, au demis toți directorii social-democrați! Dar asta este o altă poveste, pe care, cu siguranță, stimați colegi, o cunoaștem cu toții.

Revin la relația președinte – premier și nu pot să nu îl compătimesc pe Boc, pentru că Băsescu, ca să-și întărească și mai mult autoritatea în fața premierului, dacă mai era nevoie, pe tot parcursul discursului rostit la Congresul UDMR de la Cluj a făcut praf Guvernul. Din ceea ce a declarat președintele nu a reieșit decât că actualul guvern, pe care îl consideră creația sa, nu este decât un „motor uriaș” care poate fi înlocuit oricând. Este absolut șocant să auzi asemenea cuvinte rostite de președintele unei țări. Toate acestea nu arată decât disperarea lui Băsescu. A mers la Congresul UDMR pentru a cerși voturi, conștient că este în picaj și nu mai poate fi salvat decât de un miracol.