Florea Voinea

Titlul declarației mele: „Un congres mai convingător decât un referendum”.

## Stimați colegi,

„Democrația înseamnă dreptul individului de a-și bate joc de sine așa cum își dorește.” Nu o spun eu, a spus-o altcineva înaintea mea. Eu doar extrapolez la evenimentele de la sfârșitul săptămânii care s-a încheiat și afirm că Partidul Democrat Liberal trăiește zilele acestea drama democrației de sorginte prezidențială.

Acum câteva zile, unul dintre reprezentanții PDL, domnul deputat Ioan Oltean, vorbea de necesitatea de a coborî partidul din spinarea lui Traian Băsescu, pentru ca acesta să-și găsească propria identitate. Presupun că domnul Oltean a dorit să menajeze sensibilitățile legendare ale președintelui, nedorind să spună, de fapt, că este cazul ca PDL să-l arunce din spinarea sa pe Traian Băsescu, deoarece acesta a atins paroxistic statutul de politician _non grata_ în propria țară. Predictibil, într-un final, a adus la disperare până și propria sa construcție politică.

Și aici îl contrazic pe domnul Oltean. Principalul adversar al formațiunii politice din care face parte nu este USL-ul, nu este domnul Ponta, este chiar domnul președinte Băsescu, același președinte care, din primele zile de învestitură, a omis, deliberat și sistematic, să fie Președintele României, fiind președintele exclusiv al PDL-ului și al propriei clientele politice. Această traiectorie a culminat – ilogic, dar deloc surprinzător – prin a nu mai reprezenta, în final, nici măcar interesele singurului partid care îl mai susținea. Și, pentru că _lupus est homo homini_ , Traian Băsescu a fost învins de Traian Băsescu.

Traian Băsescu, acest copil teribil și hiperkinetic al politicii de chei de Dâmbovița, a reușit contraperformanța de a-și dinamita singura șansă de revenire în viața politică într-un partid de opoziție puternic, construit pe principiul milenar al democrației de tip _res publica,_ încercând, prin participarea inoportună, să facă din potențiala rampă politică de lansare o jalnică _res privata._

Dacă votul a peste 7 milioane de români de la referendumul din 2012 nu a fost convingător pentru Traian Băsescu, acum, când nu reușește să convingă nici măcar 50% din membrii PDL, ar trebui să aibă o epifanie.

Invitația făcută de doamna Elena Udrea președintelui țării, Traian Băsescu, de a participa la Congresul PDL-ului a fost, dincolo de fățărnicia publică a gestului, o mare gafă făcută în detrimentul partidului pentru care a declarat public că ar merge desculță.

Încerc un vag sentiment de regret că nu vom mai avea ocazia de a asista la acest moment de penitență din partea sus-numitei doamne, care, de la înălțimea tocurilor Prada, dar cu ambiții de prim-ministru mai competent chiar decât cei care știu care este deosebirea dintre monarhie și republică, uită, în cazul în care a știut vreodată, că istoria partidului consemnează niște atacuri extrem de virulente lansate de PDL-ul condus de Traian Băsescu la adresa președintelui Ion Iliescu, care a fost invitat la Congresul PSD din august 2004.