Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·31 octombrie 2017
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Ileana Cristina Dumitrache
Discurs
„Tot mai des auzim despre acte de violență în școli, iar măsurile coercitive sunt repudiate atât de elevi, cât și de unii părinți.”
Cu toții ne întrebăm: ce se întâmplă cu elevii care au devenit extrem de agresivi și de violenți? Ce anume le stârnește acestora un comportament de neacceptat în societate? Violența verbală, agresivitatea în comportament și reacțiile brutale au devenit tot mai frecvente printre elevi.
Pe lângă problemele familiale, problemele sociale cu care se confruntă o parte dintre aceștia – datele Eurostat indică o tristă realitate, între 7 și 8 milioane de cetățeni români se află în risc de sărăcie –, discriminarea, respingerea lor de către societate, inegalitățile sociale, precum și promovarea, aproape zilnică, în toate rețelele media, a unor modele neadecvate, chiar nocive, au ca efect dezvoltarea unei false identități. Aceasta face ca, nu de puține ori, adolescenții,
din dorința de a fi acceptați și „populari” printre colegi, să se identifice cu așa-zisele „personaje cool/de succes”.
Constanța nu face excepție de la regulă și se confruntă deja cu o problemă serioasă, pe care atât profesorii, poate de teamă, cât și autoritățile din învățământ preferă să o țină ascunsă.
Datele statistice arată că se înregistrează circa 15.000 – în 2015 au fost peste 18.000 – de agresiuni pe an, fenomen frecvent întâlnit la segmentul de vârstă 14–18 ani, care tinde să devină un fenomen social.
De la începutul acestui an, în județul Constanța s-au înregistrat peste 200 de cazuri de violență fizică, furturi și insulte în școli, toate aceste acumulări de indisciplină, agresivitate și respingere a actului educațional răsfrângându-se și asupra rezultatelor finale și de promovabilitate.
Această situație reprezintă un motiv în plus pentru a acorda atenția necesară copiilor, înainte de a deveni adolescenți. De aceea, în declarațiile mele politice precedente am făcut apel în special la asigurarea mediului propice creșterii copiilor, mai ales pentru cei cu părinți plecați la muncă în străinătate, pentru că supravegherea timpurie a copilului, a anturajului acestuia și a activității lui – în fața televizorului/calculatorului – face ca tentația preluării unor mesaje greșite, unor modele inadecvate și a unor comportamente deviante să fie semnificativ diminuată.
Ca atare, salut decizia Primăriei Constanța și încurajez inițiativa de instalare de camere video în școli și licee, pentru a monitoriza comportamentul elevilor.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.