Aurelian Ionescu

Tot mai des, în ultima perioadă, presa politică îi blamează pe parlamentarii care în noua legislatură și-au schimbat partidul, comentariile fiind de genul: „partidul trădătorilor”, „noua generație de traseiști”, „goana după putere” etc.

Consider aceste comentarii pur denigratoare și rău-intenționate, presa uitând rolul său cel mai important, și anume cel de reală informare a populației.

Astfel, trebuie menționat că un candidat, ales parlamentar prin vot uninominal într-o anumită circumscripție electorală, din momentul depunerii jurământului de credință și al validării mandatului devine parlamentar al României și este alesul întregului popor în cel mai înalt for legislativ al țării. Conform Statutului parlamentarilor, un parlamentar poate activa în Parlamentul României ca independent sau se poate afilia unui grup politic parlamentar, afilierea nefiind condiționată de afilierea la partidul politic ce dă titulatura grupului politic parlamentar. Personal, nu sunt un susținător al plimbărilor parlamentarilor de la un grup politic parlamentar la altul, întrucât încă îmi amintesc cu gust dulce și amar de Grupul Independenților ce a devenit UNPR în legislatura trecută și care a susținut politic Guvernul Boc, dar nu și Guvernul Ungureanu, însă în prezent situațiile de „plimbări prin Parlament” trebuie tratate distinct, ținând cont de fiecare parlamentar.

În acest moment, opoziția parlamentară este formată din PDL, PP-DD și UDMR, împreună reprezentând 32% din parlamentarii aleși ai României. Lăsând la o parte UDMR-ul, care, din punctul meu de vedere, este mai mult decât o formațiune politică și grupul parlamentar este format din persoane cu o mare expertiză în activitatea parlamentară și unitatea acestui grup parlamentar nu a fost pusă vreodată la îndoială, celelalte partide de opoziție au probleme mari de strategie politică și de viziune doctrinară.

PDL-ul vine după o guvernare falimentară pentru întreaga societate românească, după pierderea într-un mod rușinos a alegerilor locale și parlamentare, după o scindare internă rezultată în urma alegerilor interne și după o rupere ideologică de Traian Băsescu. Ce mai poate oferi politic acest partid membrilor săi și implicit parlamentarilor? Câștigarea următoarelor alegeri parlamentare, în nici un caz, coagularea dreptei și o guvernare viitoare alături de PNL, doar fără știrea PNL-ului, sau răsturnarea Guvernului Ponta și crearea unei majorități parlamentare alături de PP-DD, UDMR și alții, doar un vis frumos.

PP-DD-ul este supranumit și Partidul Televiziune – Partidul OTV. Respect electoratul Partidului Poporului, respect votul obținut de această formațiune politică la alegerile generale, respect colegii parlamentari ai acestui partid, dar în acest moment remarc în cadrul PP-DD o lipsă reală de obiectiv politic. Următoarele alegeri europarlamentare, fără televiziunea OTV, în mod clar vor fi un fiasco general, o eventuală candidatură a lui Dan Diaconescu la alegerile prezidențiale va fi fără succes, posibil încheindu-se cu o scor sub 10%, și este foarte posibil ca următoarele alegeri locale și parlamentare să găsească Partidul Poporului dizolvat sau fără activiști, vezi cazul PNG-ului.