Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·31 octombrie 2017
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Cristina Ionela Iurișniți
Discurs
„Totul pornește de la educație, de fapt de la lipsa ei și de la lipsa unei finanțări minime!” În prezent, România alocă educației un procent de 3,1 din PIB, sub Bulgaria. Administrația Prezidențială nu ar trebui să accepte bugetul din 2018 fără un minimum de 6%! În prezent, salariul net al unui profesor debutant este în jur de 1.450 RON.
Ni se tot reamintește că avem în jur de 4.500 de cadre didactice necalificate în sistem. Cum să atragem tineri de calitate în condițiile unei finanțări de avarie a sistemului? E ca și cum aș merge la doctor și, în loc de diagnostic și remedii eficiente, primesc un unguent inofensiv.
Infrastructura din școli lasă de dorit! Vrem digitalizare, dar în multe școli lipsesc consumabile precum banala hârtie pentru xerox, videoproiectorul sau un computer în clase! În loc de manuale de sport, am fi putut avea, mai mult de 300.000 de euro, echipamente și dotări pentru terenurile și sălile de sport. Copiii noștri trebuie să facă sport, nu să învețe despre sport!
Perioada interbelică a fost singura în care elita politică, științifică și intelectuală a țării a fost perfect conectată la dezbaterile și curentele politice și culturale europene. Relativa bunăstare a permis studii aprofundate, inovații și a cizelat gustul pentru arte în segmente mai largi ale populației. Motorul principal al acestei evoluții a fost educația finanțată masiv de stat. Vârfurile academice și profesionale au apărut pentru că învățământul de masă era competitiv. În 1929, bugetul educației era de peste 12% din PIB, iar în 1939 ajunsese la aproape 17 procente.
România este singura țară din Uniunea Europeană în care există titulatura de necalificat în sistemul educațional, spun reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, FSLI, care precizează că, în acest an școlar, 4.500 de cadre didactice necalificate au ajuns la catedră, în condițiile în care tinerii calificați nu vor să predea în școlile din țară, din cauza salariilor mult prea mici.
În România, salariul unui profesor este rușinos de mic față de celelalte state din Europa! Și aici suntem pe ultimul loc, în corelație cu rușinosul 3,1% din PIB-ul României alocate sistemului de învățământ!
Auxiliarele educaționale, în țările cu sistem de învățământ solid, sunt gratuite și eficiente, programa și, mai ales, dotările din clasă sunt în acord cu cerințele economice, sociale și educaționale actuale.
În acest context al subfinanțării perpetue a învățământului, programele de perfecționare continuă a cadrelor didactice, introducerea masteratului didactic, „Masa caldă în școli”, finanțarea, și nu doar promovarea, Programului „Școala după școală” sunt minimele măsuri de bun-simț care ar trebui luate de urgență de Ministerul Educației Naționale!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .