Ion Marcel Ciolacu

„Traficul de persoane – necesitatea unei abordări holistice a fenomenului”

Conceptul demnității umane în jurisprudența Curții Constituționale a României este delimitat ca fiind „un atribut inalienabil al persoanei umane”, o „valoare intrinsecă a ființei umane”, valoare supremă a statului de drept. Punerea în pericol a demnității umane, a securității indivizilor și a valorilor morale, culturale sau sociale desemnează o parte din ansamblul de consecințe în ceea ce privește fenomenul traficului de persoane. De la aceste preocupări au pornit dezbaterile din data de 22 aprilie la Conferința Internațională cu tema „Clasa politică și societatea civilă – luptă comună împotriva traficului de persoane”, la care am participat. La sesiunea plenară au luat parte reprezentanți din cadrul clasei politice atât naționale, cât și internaționale și, totodată, reprezentanți emblematici ai ONG-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul vizat.

În ceea ce privește evaluarea resurselor eficiente prin intermediul cărora s-ar putea contura măsuri de prevenire sau combatere a acțiunilor rețelelor de trafic, punctez în primul rând importanța parteneriatelor internaționale, optimizarea cadrului legislativ și a demarării unor campanii de impact cu rol informativ asupra efectelor acestui tip de infracționalitate. În mod regretabil, din perspectivă istorică, România ocupa un loc fruntaș în rapoartele țărilor membre UE și în evaluările organizațiilor internaționale de profil în analiza apariției fenomenului. Cu toate acestea, conform datelor din 2014, în țara noastră s-au înregistrat 269 de condamnări definitive, din care 110 cazuri ale traficului cu victime mature și 159 de cazuri ale traficului cu minori. Îmbunătățirea datelor statistice în această privință, făcând referire la o comparație cu anii precedenți, consider că este o dovadă a protecției sociale funcționale bazate pe principiul subsidiarității aplicat în conformitate cu obiectivele combaterii fenomenului.

De partea cealaltă a rapoartelor numerice, sunt victime ale traficului de persoane oamenii care sunt supuși atacului asupra demnității personale. Factorii reprezentativi pentru procesul de combatere a fenomenului trebuie să își coordoneze acțiunile spre rezultate pozitive, ținând cont de categoriile sociale vulnerabile care se confruntă cu practicile și exploatările agresorilor. Distribuția statistică a victimelor identificate și traficate prezintă valori ridicate în raport cu ilegalitățile la care femeile și copiii sunt supuși. Profilul persoanelor este interdependent cu scopul exploatării. În acest sens, cele mai dese sunt cazurile în care minorii sunt constrânși să practice cerșetoria, iar femeile sunt supuse exploatărilor în scopuri sexuale. Indiferent de profilul victimelor, de indicatori precum mediul de proveniență, vârstă, gen sau nivel de educație, un aspect îngrijorător în această privință îl reprezintă extinderea metodelor de racolare din mediul online. În contextul actual, tehnologia se dezvoltă și se adaptează în baza nevoilor de utilizare, iar eficiența și rapiditatea fac din mediul online un generator vital de informație pentru oameni. Însă, totodată, constituie un mijloc de facilitare a procesului de transformare a utilizatorilor unor astfel de platforme în potențiale victime ale traficului de persoane.