Costel Alexe

„Trag un semnal urgent de alarmă către Parlamentul României: competiția națională pentru statutul de Capitală europeană a culturii 2021 este viciată de către PSD prin favorizări, abuzuri, obstrucționări și calcule politice”

Unul din cele mai importante proiecte europene pentru dezvoltarea competitivității și a performanței în domeniul cultural, prin utilizarea acesteia drept motor de transformare a comunităților, este competiția ce desemnează orașe europene ale culturii. După cum probabil știți, această titulatură nu este o simplă distincție. Ea implică o expunere extraordinară la nivel național, regional, european și internațional și face din toate pârghiile domeniului cultural adevărate mecanisme ale creșterii nivelului de trai, atragerii turiștilor și a investițiilor străine, creării locurilor de muncă și sporirii bugetelor. Orașele care au fost, de-a lungul timpului, capitale europene ale culturii s-au schimbat aproape total și au rămas, pentru mult timp, locuri preferate de turiști, adevărate repere culturale, borne în harta europeană înțesată de sute sau mii de variante pentru destinații culturale, de agrement, investiționale etc.

Începând din 1980, această inițiativă va aduna până în 2019 nu mai puțin de 60 de citadele europene. Așa cum a precizat și Ministerul Culturii în februarie anul acesta, atunci când a lansat în mod oficial competiția națională, „conceptul «Capitală culturală europeană» împlinește, anul acesta, 30 de ani de la prima acțiune. În anul 1985, Atena a fost primul oraș desemnat Capitală europeană. Orașul câștigător din România va împărți titlul, în 2021, cu un oraș din Grecia, dar și cu un oraș câștigător din țările candidate și potențialii candidați la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia, Islanda, Muntenegru, Serbia). Țările cu vocație europeană, cum ar fi Republica Moldova, ar putea, de asemenea, să desemneze un oraș asociat acțiunii.”

La ora actuală, practic, au fost lansate toate datele oficiale pentru competiție. Comisia Europeană, prin Direcția Generală Educație și Cultură, a lansat inclusiv ghidul pentru orașele care se pregătesc pentru depunerea candidaturii (Capitalele europene ale culturii 2020–2033). Data-limită de depunere a dosarelor de candidatură este 10 octombrie 2015. Va urma perioada de jurizare, în cadrul a două întâlniri: cea de preselecție (noiembrie–decembrie 2015) și cea de selecție finală (septembrie 2016). Juriul va fi format din 10 experți europeni, numiți de instituțiile europene.

Toate datele arată, până la acest moment, că această competiție are o miză uriașă. Pentru multe din orașele României câștigarea acestui titlu poate reprezenta pur și simplu salvarea lor dintr-o anumită zonă gri, recâștigarea unui statut, atragerea atenției asupra unei regiuni sau comunități. Politic vorbind, miza este colosală, pentru că orașul care va atrage acest titlu va aduce cu el în mod automat și fonduri europene suplimentare, fonduri naționale și guvernamentale, rezolvarea problemelor infrastructurii, reconfigurarea elitelor locale, iar consensul politic de la centru va fi aproape automat, indiferent de schimbările electorale de după septembrie 2016. Niciun guvern nu va putea să nu susțină un oraș, chiar dacă acum competiția este viciată de către PSD.