Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·20 octombrie 2009
Declarații politice · retras
Virgil Pop
Discurs
„Traian Băsescu desconsideră parlamentarii și, în ultimă instanță, și pe cei care i-au ales”
Am urmărit în ultimele zile toate ieșirile publice a persoanei care mai îndeplinește până pe 20 decembrie funcția de șef al statului. Nu comentez ambițiile și dorințele președintelui Traian Băsescu. Dar, în același timp, nu pot să trec cu vederea unele declarații prin care Traian Băsescu îi desconsideră pe parlamentari și, nu în ultimă instanță, pe românii care i-au votat pe respectivii parlamentari.
Cu o seninătate demnă de o altă cauză, Traian Băsescu explica ieri, într-un interviu acordat Agenției „HotNews” că nu recunoaște noua majoritate parlamentară (și implicit nu a acceptat propunerea de premier în persoana lui Klaus Iohannis), din cauză că „sunt aceiași oameni care au realizat coaliția 322”. Este adevărat, acum Traian Băsescu face o concesie: este vorba de „coaliția 254”. Afirmațiile lui Traian Băsescu nu fac cinste nici măcar unui politician de nivelul unui consiliu comunal, darămite unui șef de stat.
Pentru Traian Băsescu, dacă o majoritate conjuncturală sau nu acționează conform principiilor democrației, dar acțiunea nu-i convine Domniei Sale, stigmatizează respectiva majoritate și pe componenții ei.
Acțiunea de suspendare a șefului statului din luna mai 2007 a reprezentat un act politic în concordanță cu prevederile Constituției. Moțiunea de cenzură din 13 octombrie anul curent a fost, de asemenea, un act politic recunoscut de Constituție. Au încălcat Constituția parlamentarii care au votat suspendarea președintelui? Nu. Au încălcat Constituția parlamentarii care au votat moțiunea de cenzură? Nu. Au acționat respectivii parlamentari în conformitate cu principiile regulilor democrației? Da. Și, atunci, de ce îi împroașcă cu noroi Traian Băsescu? Dacă cei care au votat suspendarea, dacă cei care au votat moțiunea de cenzură ar fi încălcat legislația, atunci aș fi de acord cu reproșuri din partea șefului statului, deși nu el reprezintă instanța care să judece un eventual abuz al parlamentarilor.
Dar Traian Băsescu, profitând de două acte politice perfect constituționale, își permite să asmută cetățenii împotriva respectivilor parlamentari – ultima găselniță, numirea celor care au votat moțiunea „Grupul Grivco” (are cumva președintele Băsescu vreo dovadă că ar fi existat cine știe ce negocieri în sediul respectivei companii?), pentru a fi mai ușor „identificați” și pentru a fi mai ușor lapidați. Înfierarea și desconsiderarea parlamentarilor care au avut „îndrăzneală” are însă drept consecință prelungirea unei stări de criză politică, care se va răsfrânge asupra cetățenilor, asupra României și toate acestea pentru că Traian Băsescu a declarat unilateral război unor parlamentari pe care nu-i agreează și nu-i agreează pentru că nu sunt trup și suflet de acord cu interesele personale ale sale, interese pentru care Traian Băsescu este în stare să sacrifice și o țară.