Marin Almăjanu

„Trăim doar ca să muncim pentru guvernele PDL-iste” Ultimul Guvern Boc a calculat, după formule numai de el știute, că speranța de viață a românilor a crescut cu viteza luminii, și acest lucru nu mai are cale de întoarcere: se va merge spre acest trend fericit, pentru multă vreme de acum încolo, și românii, rămași fără griji, vor trăi ca-n povești până la adânci bătrâneți.

În acest sens, cel mai energic premier al tuturor timpurilor și-a propus să-i țină în priză pe toți cetățenii, indiferent de

sex, egalizând vârsta de pensionare la 65 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Zis și făcut! Când domnul Boc, al său PDL sau domnul președinte Băsescu au o țintă, nu mai contează cum ajung să și-o ochească cât mai repede... Scopul prezidențial, de fiecare dată arzător, scuză mijloacele sângeroase și victimele colaterale.

Niciun român nu și-a dorit să muncească toată viața fără oprire sau, eventual, să închidă ochii muncind, dar decidenții PDL-iști au avut grijă să le schimbe și de această dată viitorul: toată lumea va munci până la epuizare, deoarece premierul Boc a găsit un argument de neclintit, și anume acela că deja majoritatea țărilor europene au egalizat vârsta de pensionare la 65 de ani, deci nici România nu mai are de ales.

Dar lucrurile nu stau chiar așa: tot în această perioadă, aproape toată Franța s-a revoltat vehement și milioane de francezi au protestat prin intrarea în grevă generală, deoarece președintele lor îi obligă să muncească doar cu doi ani mai mult, adică de la 60 la 62 de ani, și asta în condițiile în care speranța de viață a acestora la 65 de ani este una reală, de aproximativ 23,5 ani, pentru femei, și de 17, 5 ani, pentru bărbați. Mai concret, francezii mai apucă o bucată consistentă din pensie, de circa 25 de ani, în cazul femeilor, și 20 de ani, în cel al bărbaților, și Franța este țara în care locuitorii ating una dintre cele mai mari speranțe de viață la naștere din Europa, respectiv 80,7 ani.

Din calculele optimiste ale premierului Boc, valabile pe hârtiile oficiale ale Guvernului său, în comparație cu francezii, românii mai trăiesc după pensionare 14,7 ani, bărbații, și 17 ani, femeile. În consecință, diferența dintre francezi și români este că primii trăiesc mai mult decât noi cu 8 ani, în cazul femeilor, și cu 5,3 ani, în cazul bărbaților, și, cu toate acestea, francezii nu sunt de acord pentru nimic în lume să li se crească vârsta de pensionare nici măcar cu doi ani.

Dar cum noi suntem de fiecare dată mai inovatori decât oricare alt popor vestic, Guvernul nostru a decis deja ca toți românii să fie pensionați la înaintata vârstă de 65 de ani. Această hotărâre face parte dintr-un mănunchi consistent de tăieri ale veniturilor pensionarilor, stipulate în proaspăt aprobata Lege unitară a pensiilor, concepută în laboratoarele portocalii. În declarații, toate acestea au ca unic scop creșterea veniturilor bugetului de asigurări sociale, dar, în realitate, acestea sunt destinate camuflării dezastruoasei colectări de taxe și impozite, pe care faimoșii guvernanți PDL-iști nu au fost în stare să o gestioneze responsabil.